Regulament · Miroslava

I. PRESCRIPȚII GENERALE I.1 DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul regulament se aplică pe teritoriul cuprins în limitele intravilanului actual al Comunei Miroslava, precum și în extinderile acestuia, propuse conform Planului Urbanistic General al Comunei Miroslava a fi efectuate până anul 2020, în interiorul teritoriului administrativ al comunei Miroslava. 1.2. Pentru terenurile situate în teritoriul actual intravilan, în zonele afectate de reparcelări rezultate din conformarea parcelelor de origine agricolă pentru viitoarele funcțiuni propuse prin Planul Urbanistic General, în zonele de extindere ale intravilanul, zona centrală și în zonele propuse pentru conversii funcționale, orice lucrări sunt condiționate de elaborarea și aprobarea conform legii a unor Planuri Urbanistice Zonale. Acestea vor ține seama de prevederile prezentului regulament prin care se asigură atingerea obiectivelor strategice și urbanistice ale dezvoltării de ansamblu ale comunei Miroslava, în conformitate cu Planul Urbanistic General. Stabilirea ordinii elaborării PUZ - urilor pentru zonele de extindere a intravilanului, pe baza cărora se efectuează includerea în intravilan și schimbarea sistemului de impozitare a terenurilor, va decurge din necesitățile de etapă ale politicilor Consiliului Local al comunei Miroslava privind dezvoltarea localității. Zonele ce necesită elaborarea de Planuri Urbanistice Zonale vor fi identificate în Planul de Propuneri și Reglementări îm planșele 3.1,3.2,3.3 și 3.4. I.2 CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAȚII 2.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planurilor Urbanistice Zonale aprobate conform Legii 50/1991 si 350/2001 anterior intrării sale în valabilitate și care nu au fost abrogate prin Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Miroslava. 2.2. Totodată, prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale căror efecte sunt imprimate în configurația cadrului construit actual al comunei. 2.3. Regulamentul local de Urbanism și Planul Urbanistic General preiau și promovează direcțiile și strategiile de dezvoltare prezente în documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului superioare, respectiv Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Iași, Secțiunile aprobate ale Planului de Amenajare al Teritoriului Național, Planul de Amenajare al Teritoriului Județean Iași. Prezentul PUG și Regulament Local de Urbanism elimină disfuncțiile și valorifică potențialul de dezvoltare al comunei Miroslava ca exurbie al municipiului Iași. 2.4 Documentațiile de urbanism zonale și de detaliu ce vor fi elaborate pe teritoriul comunei Miroslava după adoptarea Planului Urbanstic General, vor respecta structura zonelor, subzonelor și utr-urilor propuse în acesta. Conform legii nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și modificările sale ulterioare, prin Planurile Urbanistice Zonale elaborate pentru zone ale unei unități teritoriale de referință, a reglementărilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie să asigure unitatea, coerența și confortul urban atât ale zonei de studiu, cât și ale teritoriului învecinat. Dacă modificarea este elaborată pentru zone ale unei unități teritoriale de referință, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăși pe cel aprobat inițial cu mai mult de 20%, o singură dată. Planul urbanistic de detaliu stabilește reglementări noi numai cu privire la distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei. Planul urbanistic de detaliu NU modifică funcțiunea și indicatorii urbanistici ai zonei reglementate. 2.5 Zona de studiu și zona reglementată în documentațiile de urbanism zonale și de detaliu ce vor fi elaborate pe teritoriul comunei Miroslava dupa aprobarea Planului Urbanistic General, vor fi dimesionate astfel încât să se asigure o relație coerentă cu vecinătatea și cu cadrul urban existent al comunei Miroslava, pentru a permite o dezvoltare compactă, coerentă. Se vor evita soluții de circulație care fragmentează fluxurile de circulație existente, care sunt subdimensionate, sau promovează excesiv soluțiile de circulație de tip fundătură fără ca acestea să fie conforme normativelor în vigoare. I.3 CONDIȚII DE APLICARE 3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism și le detaliază. 3.2. Prezentul regulament este un regulament cadru având un caracter director și reglementator. Prevederile sale permit autorizarea directă cu excepția derogărilor și situațiilor speciale în care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate în continuare la punctul 4, precum și în conținutul regulamentului. 3.3. În cazul operațiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcții și complexitate a lucrărilor de infrastructură tehnică, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate și aprobate conform legii. 3.4. Pentru toate zonele de extindere situate între intravilanul existent (2004) și intravilanul propus (2020) este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform legii., condiție a includerii acestora în intravilan și a schimbării încadrării modului de impozitare a terenurilor. I.4 DEROGĂRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM 4.1. Prin derogare se înțelege modificarea condițiilor de construire: funcțiuni admise, regim de construire, înălțime maximă admisă, distanțe minime față de limitele parcelei, POT, CUT. 4.2. Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în următoarele situații: - condiții dificile de fundare; - dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului; - obiective cu destinații semnificative pentru comună sau care sunt propuse pe amplasamente reprezentative în configurația urbană locală sau generală comunei. 4.3. Modalitățile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele: - modificarea distanțelor față de limitele laterale și posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD, însoțite de ilustrare de arhitectură, cu avizul de oportunitate al Consiliului Județean Iași și a Consiliului Local Miroslava, conform legislației în vigoare; - modificarea uneia dintre condițiile stipulate în PUG privind funcțiunile admise, regimul de construire, înălțimea maximă admisă, POT, CUT, edificabil și retragerea clădirilor față de aliniament este posibilă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ, elaborate și aprobate de Consiliul Județean Iași și Consiliul Local al comunei Miroslava, conform legislației în vigoare. I.5 CONDIȚII DE CONSTRUIBILITATE A PARCELELOR 5.1. Parcelele sunt considerate construibile direct dacă respectă următoarele condiții: CONDIȚII MINIME DE CONSTRUIBILITATE REGIM DE CONSTRUIRE U/M OBSERVAȚII PARCELĂRI NOI P –P+2 NIVELURI - CONFORM REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM front minim înșiruit 8 metri POT maxim în zone exclusiv rezidențiale cu P - P+2 niveluri = 35% cuplat, izolat 12 metri suprafața minimă înșiruit 150 mp. cuplat, izolat 200 mp. raport între lățimea și adâncimea parcelei cel puțin egal INSERȚII ÎN PARCELĂRI EXISTENTE P-P+2 NIVELURI – CONFORM P.U.G. front minim înșiruit 8 metri POT maxim în zone rezidențiale din afara zonei protejate = 45% cuplat, izolat 10 metri suprafața minimă înșiruit 150 mp. cuplat,izolat 200 mp. raport între lățimea și adâncimea parcelei maxim 1/3 2 8,0 m. 18,75 m. PARCELĂRI NOI P-P+2, ÎN CONFORMITATE CU R.G.U. – parcele minime și construibilul – 12,00 m. 12,00 m. 16,67 m. S=200 mp. S=200 mp. 16,67 m. INSERȚII ÎN PARCELĂRI EXISTENTE P-P+2, CONFORM P.U.G. ( în afara zonei protejate) – parcele minime și construibilul – 8.0 m. 10,0 m. 12,0 m. 18,75 m. 20,0 m. 16,67 m. S=150 S=200 mp. S=200 mp. Excepțional din cauza ariei construite reduse. S=150 mp. 5.2. Parcelele cu suprafața sub 150 mp pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele învecinate. Parcelele fără acces la o cale de comunicație rutieră sunt considerate neconstruibile până la elminarea disfuncției. 5.3. Pentru parcelele cu o suprafață între 1500 mp. și 3000 mp., cele cu front la stradă peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor între 1/3 și 1/5, modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice Zonale. 5.5. Pentru parcelele cu suprafața peste 3000 mp cu raportul laturilor peste 1/5 sau parcelări din care rezultă un număr mai mare de 4 parcele se vor elabora și aproba documentații P.U.Z. 5.6. Parcelările rezultate din terenuri cu fostă destinație agricolă, vor respecta obligatoriu prevederile de la art. I.5, aliniatul 5.1 din prezentul regulament. Parcelele sunt considerate construibile daca adâncimea loturilor este mai mare sau egală cu aliniamentul loturilor. I.6 DIVIZIUNEA TERENURILOR ÎN ZONE, SUBZONE ȘI UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ 6.1. Definirea unei anumite unități teritoriale de referință este determinată de trei parametri: (1) funcțiunile dominante admise cu sau fără condiționări; (2) regimul de construire (continuu, discontinuu); (3) înălțimea maximă admisă. Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului și deci, este necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR. 6.2. Pentru toate unitățile teritoriale de referință situate în zonele de protecție ale unor elemente naturale sau antropice, se va respecta procedura de avizare a construcțiilor conformă legislației specifice în vigoare. 6.3. Pentru toate unitățile teritoriale de referință situate în zonele de protecție ale unor elemente naturale sau antropice, se va respecta legislația specifică în vigoare. 6.4. Regulamentul este alcătuit pentru următoarele zone, subzone și unități teritoriale de referință: ZONA CENTRALA – C C –zona centrală și funcțiuni complexe de interes general; CP –zona centrală și funcțiuni complexe de interes general situată în zonă protejată; ZONA DE LOCUIT – L L1a - subzonă locuire individuala situată în țesut tradițional, cu regim de construire continuu sau discontinuu; L1b - subzonă locuire individuala și colectivă inalta, cu regim de construire continuu sau discontinuu; L1P - subzonă locuire individuala și colectivă situată în țesut tradițional cu regim de construire continuu și discontinuu situată în zone protejate; ZONA INSTITUTIILOR PUBLICE SI SERVICIILOR – IS: IS1 - subzonă institutiilor publice si serviciilor de interes general; IS1P - subzonă institutiilor publice si serviciilor de interes general situată în zone protejate; IS2 - subzonă instituțiilor publice si serviciilor de tip complex comercial; IS3a - subzona institutiilor publice si serviciilor de tip turistic cu regim mic de inaltime; IS3b - subzona institutiilor publice si serviciilor de tip turistic cu regim mediu de inaltime; ZONA MIXTA – M M1 - subzonă mixtă cu regim de construire continuu sau discontinuu cu regim mic de inaltime (nuclee secundare ale satelor componente comunei Miroslava); M1P - subzonă mixtă cu regim de construire continuu sau discontinuu cu regim mic de inaltime situat în zone protejate (nuclee secundare ale satelor componente comunei Miroslava); M2 - subzonă mixtă cu regim mediu de inaltime si regim de construire continuu sau discontinuu; ZONA ACTIVITATILOR PRODUCTIVE – A A1 - subzona activităților compuse din industrie nepoluantă și servicii; A2 - subzona activităților compuse din industrie și unități agricole; ZONA SPATIILOR VERZI – V V1a - zona spațiilor verzi amenajate, scuaruri publice, fașii plantate, grădini publice; V1b - zona destinată amenajărilor sportive; V1c - zona spațiilor verzi de agrement; V1P - zona spațiilor verzi amenajate, scuaruri publice, fașii plantate, grădini publice aflate în zonă protejată; V2 - subzona pădurilor de agrement; V3 - subzona spațiilor verzi cu destinație tehnică (culaore de protecție pentru infrastructura de comunicație rutieră și feroviară, infrastructura de transport energetic, gaze, apă, etc.); ZONA TRANSPORTURILOR – T T1 - subzona transporturi rutiere și a amenajărilor aferente; T2 - subzona transporturi feroviare și a amenajărilor aferente; ZONA GOSPODARIILOR COMUNALE – G G1 - subzona construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor tehnico-edilitare; G2A - subzona construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor aferente gospodăriei comunale; G2B - subzona cimitirelor și amenajărilor aferente; G2P - subzona cimitirelor și amenajărilor aferente situate în zone protejate; ZONA TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA – S S1 - subzona unitatilor cu destinatie speciala; 6.5. Prevederile regulamentului sunt ilustrarea viziunii de dezvoltare a comunei Miroslava în perioada 2010-2020, evoluție bazată pe analiza critică a situației existente și identificarea elementelor de potențial și a disfuncțiilor. 6.6. Totodată regulamentul ține seama de modificările apărute legislației specifice ce se reflectă în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului și a construcțiilor (Legea 350 din 6 iulie 2001 si Legea 50/1991 cu modificările ulterioare și alte acte normative și ordine implicite.). I.7 ZONE PROTEJATE NATURALE ȘI ANTROPICE 7.1. Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor care, prin amplasament, funcțiune, volumetrie și aspect arhitectural – conformare și amplasare goluri, raport plin-gol, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc. – depreciează valoarea peisajului, este interzisă. 7.2. Autorizarea executării construcțiilor în parcurile naționale, rezervații naturale, precum și în celelalte zone protejate, de interes național, delimitate potrivit legiim se face cu avizul conform al Ministerului Mediului și Pădurilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și al Turismului. 7.3. Consiliile județene vor identifica și vor delimita, în funcție de particularitățile specifice, acele zone naturale de interes local ce necesită protecție pentru valoarea lor peisagistică și vor stabili condițiile de autorizare a executării construcțiilor, având în vedere păstrarea calității mediului natural și a echilibrului ecologic. 7.4. Autorizarea executării construcțiilor sau a oricăror intervenții în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, se face, conform Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, art. 23, cu avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, al Ministerului Dezvoltării Regionale și al Turismului sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. 7.5. Autorizarea executării construcțiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate și delimitate prin hotărâre a consiliului județean, se face cu avizul serviciilor de specialitate publice descentralizate din județ, subordonate ministerelor prevăzute la aliniatul 7.4. 7.6. Perierimetre de protecție ale obiectivelor de patrimoniu natural și construit, în care proiectele de construcție vor afecta structura solului se va realizeza în baza avizului conform din partea DJCCPCN Iasi pentru descărcare de sarcină arheologică, după cum urmează: a. Perimetre de protecție (marcate cu culoare verde în fișele Studiului de fundamentare Istorico-Arheologic și cu zonă de protecție în Planul de Propuneri și Reglementări) pentru grupul de situri arheologice de la Uricani (pct. Combinatul avicol si Movila, pct. Ferma de bovine Căpri_a, pct. La Canton, pct. La Căpri_a), Balciu (pct. La Moară) si Cornesti (pct. Tarlaua Fermă). b. Perimetre de protecție de 100 m în jurul punctului central al sitului arheologic, pentru următoarele 10 puncte arheologice: CIURBEȘTI – pct. La iaz si pct. Movilă, CORNEȘTI – pct. Vatra Satului I si pct. Boaghea, DANCAȘ – pct. Marginea de nord a satului, GĂURENI – pct. Dealul Miroslava si pct.Vatra Satului, URICANI – pct. Dealul Cimitirului, VALEA ADÂNCĂ – pct. Marginea de nord-est a satului si VALEA URSULUI – pct. La nord de sat. c. Pentru toate tipurile de proiecte de construcție care vor afecta structura solului si care se desfășoară pe parcele care depășesc suprafața de 2000 mp, se vor realiza cu avizul conform din partea DJCCPCN Iași pentru descărcare de sarcină arheologică. I.8 ZONE CU RISC NATURAL ȘI ANTROPIC 8.1. Autorizarea executării construcțiilor sau a amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisă. 8.2. În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se ințelege: alunecări de teren, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile și alte asemenea, delimitate conform studiului de riscuri naturale și geotehnic aferent Planului Urbanistic General prezent. 8.3. Autorizația de construire în zonele cu risc natural și antropic, se eliberează în conformitate cu competențele stabilite prin Legea 69/1991 (republicată, cu modificări ulterioare) și Legea nr. 50/1991 (republicată în 1997) de delegațiile permanente ale consiliilor județene cu avizul primarilor localităților vizate. 8.4. Proiectul pentru autorizarea construcțiilor se va face pe baza unui studiu geotehnic întocmit conform normativelor în vigoare, pentru fiecare obiectiv în parte. Pentru construcțiile încadrate în categoriile de importanță normală, deosebită și excepțională se va face verificarea de către un verificator Af atestat. 8.5. Pentru zonele afectate de inundabilitate, precum și pe cursurile de apă existente în teritoriul administrativ al comunei Miroslava Se va respecta zona de protecție pentru cursurile de apă impuse de Apele Române. Se vor decolmata cursurile de apă din zonă. Se vor executa lucrări de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient. 8.6. Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hărților cu zonarea geotehnica și a probabilitații de producere a alunecarilor de teren de risc de instabilitate. 8.7. Pentru zonele cu probabilitate medie de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcțiilor se vor avea în vedere următoarele recomandări: - amplasarea construcțiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilității versantului la încercările suplimentare create de construcții; - se vor proiecta construcții ușoare; - nu se vor executa lucrări de săpături de anvergură pe versant (șanțuri adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi etc); - se vor executa numai săpături locale pentru fundații izolate sau ziduri de sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura; - se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpături; - se vor dirija apele din precipitații prin rigole bine dimensionate și dirijate astfel încât să nu producă eroziuni; - se vor planta arbori la o distanță corespunzătoare față de construcțiile ce urmează se executa. Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate și cele improprii de construit se va avea în vedere împădurirea lor.

III. ANEXE III.1 CADRUL LEGAL AL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI MIROSLAVA Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planurilor Urbanistice Zonale aprobate conform Legii 50/1991 anterior intrării sale în valabilitate și care nu au fost abrogate prin Hotărâri ale Consiliului Județean Iași și ale Consiliului Local al comunei Miroslava. Totodată, prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale căror efecte sunt imprimate în configurația cadrului construit actual al comunei Miroslava și care au fost identificate ca fiind viabile pentru dezvoltarea viitoare prin analiza situației existente și a studiilor de fundamentare aferente P.U.G. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism și le detaliază. Prezentul regulament este un regulament cadru având un caracter director. Prevederile sale permit autorizarea directă cu excepția derogărilor și situațiilor speciale în care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate conținutul regulamentului și al părților desenate ale Planului Urbanistic General. Regulamentul local de urbanism al Comunei Miroslava a fost elaborat în conformitate cu Legea 350/2001- a amenajării teritoriului și a urbanismului (cu modificările ulterioare), Legea 50/1991 (republicată în 1997, cu modificările ulterioare) privind autorizarea executării construcțiilor și cu unele măsurie pentru realizarea locuințelor, cu ordinul MLPAT nr. 91/1991 privin formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor și HGR nr. 525/1996 (cu modificările ulterioare) privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism, precum și celelalte acte normative specifice sau complementare domeniului printre care se menționează: - Codul Civil; - Codul Silvic; - Legea nr. 18/1991 a fondului funciar (republicată, cu modificările ulterioare); - Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; - Legea administratiei publice locale - nr.215/2001 (republicată, cu modificările ulterioare); - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții; - Legea nr. 33/1994 privind exprorierea pentru cauză de utilitate publică; - Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia; - Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor - Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului (modificată ulterior prin legea nr. 159/1999); - Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară; - Legea nr. 84/1996 privind îmbunătățirile funciare - Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr 43/1997 privind statutul juridic al drumurilor; - Ordin nr.13/N/1999 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind metodologia de elaborare a continutului cadru a PUG; - Ordin nr.21/N/2000 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism; - Ordin nr.201/N/2000 al ministrului Lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integranta a planurilor de amenajare a teritoriului si urbanism; - Ordinul ministrului transporturilor constructiilor si turismului privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, nr.1430/2005; - Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne, al directorului Serviciului Roman de Informatii pentru aprobarea precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea executarii constructiilor nr.34/N/1995 / M.30/1995 / 3422/1995 / 4221/1995; - Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne, al directorului Serviciului Roman de Informatii, al ministrului justitiei, al directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale, al sefului Serviciului de Informatii Externe si al directorului Serviciului de protectie si paza privind aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar nr. 3376/MC/2.05.1996 /M.3556/9.05.1996/ 2102/8.05.1996/667/ C1/9.05.1996/ 4093/9.05.1996/ 2012/7.05.1996/ 14083/9.05.1996/ D-821/8.05.1996; - Ordonanta de urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului; - Legea privind protejarea monumentelor istorice nr.422/2001 - Hotararea Guvernului nr.382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajarea teritoriului si de urbanism pentru zonele de zonele de riscuri naturale; III.2 DEFINIȚII AI TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN CADRUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM Se definesc următorii termeni utilizați în prezentul Regulament Local de Urbanism al comunei Miroslava, județul Iași (definiții preluate din “Ghid termeni de specialitate – AMITRANS 1A01/Model conceptual și metodologic”, autor: lect. drd. arh Gabriel Pascariu): CARACTER DIRECTOR - Însușirea unei documentații aprobate, de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților, prin coordonarea acțiunilor specifice. Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism. CENTRALITATE - Importanța unui loc în raport cu regiunea din jur și gradul în care acesta exercită funcții centrale. CENTRU POLARIZATOR - Localități importante aflate la intersecția unor axe considerate direcții preferențiale de dezvoltare. - Localități care asigură o anumită gamă de servicii pentru alte localități din aria de influență. POLARIZARE - Influență pe care o exercită unele așezări umane asupra zonei lor înconjurătoare, prin declanșarea unor relații de ordin economic și social, care converg din teritoriu spre așezarea respectivă, datorită existenței unor factori de atracție: locuri de muncă, piață pentru produse agroalimentare, deserviri la nivel urban etc. CERTIFICAT DE URBANISM – CU - Actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, conform legii. CIRCULAȚIA TERENURILOR - Schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donație, concesiune, arendare etc. COLECTIVITATE LOCALĂ - Totalitatea cetățenilor din unitatea administrativ – teritorială. COMUNĂ - Unitate administrativ- teritorială de bază care cuprinde populația rurală reunită prin comunitatea de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social- culturale, geografice și demografice. Satele în care își au sediul autoritățile publice ale comunei sunt sate reședință. COMUNĂ URBANĂ - categorie de comune cu populație predominant urbană (populația majoritară trăiește din venituri provenind din alte sectoare decât cel primar) – utilizată în diferite țări europene și în România în perioada interbelică. COMUNITATE LOCALA - Entitate social umană ai cărei membrii sunt legați împreună prin locuirea aceluiași teritoriu și prin relații sociale constante și tradiționale, consolidate în timp. Ea conține la scară redusă, toate activitățile proprii unui sistem social. COMPETENȚĂ DE AVIZARE / APROBARE - Abilitatea legală a unei instituții publice și capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări. DEZVOLTARE DURABILĂ - Satisfacerea necesităților prezentului, fără a se compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare. DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ - Ansamblul transformărilor cantitative și calitative ce survin în structurile economico- sociale și științifico-tehnice, în mecanismele economice, precum și în modul de gândire, în comportamentul economico-social al indivizilor. DEZVOLTARE STRATEGICĂ - Dezvoltarea strategiei pentru un anumit teritoriu se structurează pe baza planului de marketing strategic care cuprinde următoarele etape de acțiuni: audit, viziune și scopuri, formularea strategiei de importare, planul de acțiune, control și evaluare. DEZVOLTARE URBANĂ - Presupune proiectarea și executarea unor lucrări de echipare a terenului care echivalează cu conversiunea terenului agricol (liber) în teren urbanizat. Acest proces implică o serie de responsabilități care revin administrațiilor publice. EXURBIE - Reprezintă o formă de dezvoltare rezidențială în mediul rural, în care sunt majoritari orășenii ("Pradisul Verde" din comuna Corbeanca). Zonele rezidențiale se dezvoltă în jurul satelor sau de-a lungul principalelor artere de circulație. Fiind accesibile cu mijloace de transport rapid sau cu automobilul, acest gen de dezvoltări rezidențiale au început să domine peisajele rurale ale zonelor metropolitane din țările occidentale. Ele reprezintă o formă de periurbanizare. Specialiștii au considerat exurbanizarea un remediu împotriva dezvoltării exagerate a orașului. (Termen folosit de Spectorsky pentru a descrie marea "pană" triunghiulară de dezvoltare rezidențială în zona rurală de la nord de New York, pe o distanță de 16 km de la marginea acestuia). FUNCȚIUNI PERIURBANE - Atribuții specifice pe care le îndeplinesc localitățile situate în imediata apropiere a unor centre urbane, generate de relațiile de intercondiționare ce se stabilesc între oraș și teritoriul său înconjurător și care le imprimă anumite caractere de ordin economic și social. Pe măsura intensificării ritmului de dezvoltare a localităților se amplifică și funcțiunile periurbane ale acestora. INDICATOR - Expresie numerică cu ajutorul căreia se caracterizează cantitativ un fenomen social- economic din punct de vedere al compoziției structurii, schimbării în timp, al legăturilor reciproce cu alte fenomene, etc. MANAGEMENT - Procesul de utilizare și de facilitare a utilizării resurselor cu maximum de efect. MANAGEMENT URBAN - Reprezintă procesul de dezvoltare, execuție, coordonare și evaluare a strategiilor integrate, în conformitate cu politicile urbane formulate, cu ajutorul actorilor urbani relevanți, reprezentând practic faza de implementare a deciziei în dezvoltarea urbană. MONUMENT - Operă de sculptură sau de arhitectură; construcție de o deosebită valoare istorică sau arhitectonică. - Document istoric, scriere, creație culturală de însemnătate națională sau internațională. MONUMENT ISTORIC - Bunuri imobile, construcții și terenuri situate pe teritoriul României sau în afara granițelor, proprietăți ale statului român, semnificative pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală. Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural național și sunt protejate prin lege. Monumentele istorice sunt bunuri imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic. PARC - Spațiu verde autonom, sau mai rar aferent unui important monument având o suprafață de cel puțin 20ha, caracterizat printr-o mare complexitate funcțională și necesitând o administrație proprie. Necesitatea parcului apare în general în cazul orașelor cu peste 50.000 locuitori. Parcul poate fi nespecializat (orășenesc) sau specializat în cazul unei funcțiuni dominante (parc: sportiv, de distracție, dentrologic, etc). - Concentrare de înaltă tehnologie care structurează o parte a aglomerației urbane sau chiar orașul în întregime, prin interacțiunea dintre mediul urban, activitățile de cercetare și întreprinderile industriale. PARC INDUSTRIAL - O zonă delimitată în care se desfășoară activități economice, de cercetare științifică și/sau de dezvoltare tehnologică în vederea valorificării potențialului uman și material al zonei. PARC NATURAL - Arie naturală protejată al căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. PARC ȘTIINȚIFIC ȘI TEHNOLOGIC - Parc de activități care reunește activitățile de învățământ superior, cercetare și dezvoltare - ca un spațiu fizic sau cibernetic gestionat de către specialiști al cărui scop principal constă în creșterea competitivității comunității căreia îi aparține (teritoriu sau zonă de influență) prin promovarea culturii calității și inovației în cadrul întreprinderilor sale și în cadrul instituțiilor bazate pe cunoaștere care îi sunt asociate. Pentru aceasta, un parc științific trebuie să stimuleze și să gestioneze transferul cunoștințelor și tehnologiilor între universități, instituțiile de cercetare și dezvoltare, întreprinderi și piață; să faciliteze crearea și creșterea noilor companii axate pe inovație prin intermediul incubatoarelor sau pepinierelor de întreprinderi și să ofere alte servicii cu valoare adăugată ridicat; totul, într-un cadru construit și amenajat de o înaltă calitate. PARCELARE - Acțiunea urbană prin care o suprafață de teren este divizată în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unor locuințe individuale, de mică înălțime - Este o operațiune urbanistică bazată pe o documentație de urbanism, aprobată în condițiile legii, prin care un teren situat pe o singură parte a unui drum public și aflat în proprietatea unei singure persoane (fizice sau juridice) urmează a fi împărțit în mai multe parcele distincte. Parcelele rezultate sunt destinate unor construcții (de locuințe, social-culturale, cu funcțiuni economice, etc.) sau pot fi amenajate ca străzi, parcaje, spații plantate, lucrări edilitare de folosință comună. REPARCELAREA - Reprezintă acțiunea de unificare a două sau mai multor proprietăți ori porțiuni de proprietate cuprinse într-un perimetru determinat într-o documentație de urbanism, având drept scop o mai bună adecvare a parcelarului la utilizarea terenului, prin asigurarea utilităților comune, divizarea parcelarului în loturi construibile și redistribuirea acestora între proprietari. POLITICI URBANE - Reprezintă direcțiile de acțiune, formulate de Consiliul local pe baza programului electoral, privind modul de rezolvare a unor clase identificabile de probleme. Direcțiile de acțiune se realizează pe următoarele domenii: politica de terenuri, politica de locuințe, dezvoltarea economică, îmbunătățirea serviciilor publice, protecția mediului, revitalizarea urbană. POTENȚIAL ECONOMIC - Ansamblul resurselor naturale (valorificate, în curs de valorificare, identificate), materiale (productive și neproductive) și umane de care dispune un anumit teritoriu. POTENȚIAL TURISTIC - Ansamblu de elemente naturale (rezervații și monumente ale naturii, peisaje, lacuri, ape minerale etc.) și culturale (obiective de arhitectură, istorice, artistice, etnografice etc.), care prin valoarea lor atrag interesul turistic și, implicit, asigură posibilitatea de dezvoltare a activităților turistice. Revitalizarea economică, socială și culturală a zonelor rurale, prin valorificarea potențialului turistic, rezultă din promovarea zonei și dezvoltarea infrastructurii turistice, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și a echipării edilitare a localităților. RELAȚII URBAN – RURAL - Totalitatea relațiilor care se stabilesc în cadrul sistemului de localități urbane și rurale pe linia locuirii, a procesului de producție agricolă, industrială etc. Cunoscând aceste relații, se pot determina fluxurile convergente și divergente de populație și bunuri între oraș și teritoriul său înconjurător, se pot stabili capacitățile mijloacelor de transport, ale serviciilor colective, ale echipărilor în sistem, se pot evita fenomenele de migrare masivă, respectiv de depopulare a unor zone rurale și de suprapopulare a orașelor. REZERVAȚII NATURALE - Rezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate terestre și /sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. SUBURBANIZARE - Proces de concentrare a populației și activităților în spațiul periurban al marilor orașe. TERITORIU EXTRAVILAN - Partea din unitatea administrativ-teritorială, cuprinsă în afara intravilanului, delimitată cadastral potrivit legii. TERITORIU INTRAVILAN - Totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce compun unitatea administrativ – teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general și în cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări. De regulă, intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localități suburbane componente). TERITORIU PERIURBAN - Suprafață în jurul municipiilor și orașelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relații în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurări cu spații verzi și de agrement, asigurări cu produse agro – alimentare etc. URBANISM - Ansamblul regulilor care guvernează nașterea, dezvoltarea și amenajarea rațională a aglomerărilor urbane. - Activitate operațională, integratoare, normativă care are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localităților, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, care urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu aspirațiile locuitorilor și care cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și distribuției echilibrate ale acestora în teritoriu; aplicarea obiectivelor are în vedere întreg teritoriul administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea. UTILIZARE DURABILĂ - Folosirea resurselor regenerabile într-un mod și o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menținând potențialul lor în acord cu necesitățile și aspirațiile prezente și viitoare. ZONARE - Împărțirea unui teritoriu în raport cu anumite elemente naturale caracteristice. - În cazul în care zonarea are la bază, pe lângă elementele naturale, unele considerente economice, sociale, tehnice, etc. se definește ca zonare funcțională. Zonarea funcțională aplicată teritoriului unei localități este sinonimă cu termenul zonificare. ZONĂ DE CONVERSIE INDUSTRIALĂ - Zonă industrială caracterizată prin rate înalte ale șomajului, diminuarea ritmului de creștere a populației etc., în care se încearcă o reorientare a producției în funcție de noile cerințe ale pieței. ZONĂ FUNCȚIONALĂ - Parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit, zona activităților industriale, zona spațiilor verzi etc.). ZONĂ PERIURBANĂ - Reprezintă un areal situat în jurul aglomerațiilor (orașe + banlieuri), respectiv “franjurile” sau marginile aglomerației, dar fără să fie înglobate în urban. Este spațiul supus avansării frontului urban, un loc de contacte unde se inter-penetrează și se înfruntă lumea urbană și cea rurală, având drept consecințe transformări profunde în plan demografic, economic, social și cultural. El rezultă din deplasarea și diseminarea funcțiunilor urbane în spațiul rural și are drept trăsături dominante caracterul rezidențial relativ recent, pregnanța mișcărilor pendulare și caracterul de subansamblu al orașului. ZONĂ PROTEJATĂ - Suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. și în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecție a acestora prin distanță, funcționalitate înălțime și volumetrie. ZONĂ SUBURBANĂ - Zonă situată în apropierea orașelor sau la limita spațială a acestora, care se caracterizează printr-un nivel de urbanizare mai redus față de standardele recunoscute și ai cărei locuitori au un mod de viață și comportament specifice. ZONĂ DE RISC NATURAL - Areale delimitate geografic, în interiorul cărora există un potențial de producere a unor fenomene naturale reactive, care pot afecta populația, activitățile umane, cadrul natural și cel construit și pot produce pagube și daune umane. Identificarea acestora se face pe bază de studii și cercetări specifice materializate în hărți de risc natural și adoptarea măsurilor care să reglementeze amenajarea și utilizarea terenurilor din aceste zone. BENEFICIAR, EXECUTANT, PRIMĂRIA COMUNA MIROSLAVA, S.C. BLOM ROMANIA S.R.L. Prin, COORDONATOR PROIECT, arh. urb. DOINA PETRESCU ELABORAT, urb. dpl. MIRCEA ATANASIU

II.2 ZONA DE LOCUIRE - L GENERALITĂȚI: CARACTERUL ZONEI Zona de locuire se compune din următoarele subzone funcționale: L1a – subzona de locuire individuală și colectivă situată în țesut tradițional cu regim de construire continuu sau discontinuu. Subzonă dezvoltată în etape succesive, organic și planificat. L1b – subzona de locuire individuală și colectivă înaltă cu regim de construire continuu și discontinuu. Subzonă nouă, dezvoltată în cartierele rezidențiale. L1P – subzona de locuire individuală și colectivă în țesut tradițional cu regim de construire continuu sau discontinuu situată în zone protejate; Subzonele funcționale sunt delimitate prin următoarele criterii: - funcțiune; - regim maxim de înălțime; - densitatea de ocupare a terenurilor; - configurația țesutului urban: parcelar, tipologia fondului construit, raportarea la vecinătăți etc. - includerea în zona de protecție a monumentelor; SECȚIUNEA I: UTILIZARE FUNCȚIONALĂ ZONA - L -

Sunt admise următoarele utilizări: L1a - locuințe individuale și colective mici cu maxim P+2+M niveluri în regim de construire continuu (înșiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat): - echipamente publice specifice zonei rezidențiale; scuaruri publice. - împrejmuiri, căi de acces pietonale și private, parcaje, spații plantate; - micro-obiective tehno-edilitare de producere a energiei electrice: centrale eoliene de mici dimensiuni, panouri solare, sisteme de incălzire geotermală, pompe de caldură de dimensiuni mici; toate aceste obiective vor fi deservi exclusiv proprietatea pe care sunt amplasate; L1b - locuințe individuale și colective mici cu maxim P+4+M niveluri în regim de construire continuu (înșiruit) sau discontinuu (cuplat sau izolat): - echipamente publice specifice zonei rezidențiale; scuaruri publice. - construcții aferente echipării tehnico-edilitare; - amenajări aferente locuințelor: căi de acces carosabile și pietonale private, parcaje, garaje, spații plantate, locuri de joacă pentru copii, amenajări de sport pentru tineret, împrejmuiri. - micro-obiective tehno-edilitare de producere a energiei electrice: centrale eoliene de mici dimensiuni, panouri solare, sisteme de incălzire geotermală, pompe de caldură de dimensiuni mici; toate aceste obiective vor fi deservi exclusiv proprietatea pe care sunt amplasate; L1P - locuințe individuale mici cu maxim P+2+M niveluri în regim de construire continuu (înșiruit); - echipamente publice specifice zonei rezidențiale; - scuaruri publice. - împrejmuiri, căi de acces pietonale și private, parcaje, spații plantate;

Sunt admise cu condiționări următoarele utilizări: L1a+L1b - se admite mansardarea clădirilor existente cu condiția ca aceasta să nu fie o falsă mansardare ci să se înscrie în volumul unui acoperiș cu pantă de 45 grade; suprafața nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui nivel curent; - se admit funcțiuni comerciale, servicii profesionale și mici activități manufacturiere, cu condiția ca suprafața acestora să nu depășească 250 mp ADC, să nu genereze transporturi grele, să nu atragă mai mult de 5 autoturisme, să nu fie poluante, să nu aibă program prelungit peste orele 22,00 și să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare și producție; - în zonele de lotizări constituite ce cuprind parcele care în majoritatea lor îndeplinesc condițiile de construibilitate și sunt dotate cu rețele edilitare, autorizarea construcțiilor se poate face direct sau în baza unor documentații PUZ (după caz). L1P - mici servicii și activități profesionale tradiționale cu condiția ca acestea să se desfășoare în fondul construit existent și să rezerve o pondere de 50% din suprafața desfășurată pentru funcțiunea de locuire; L1a+L1b+L1P - pentru parcelele care sunt în zonele de protecție a siturilor arheologice, sunt admise, până la cercetarea exhaustivă a perimetrului ce este delimitat ca sit arheologic și descărcarea sa de sarcină arheologică, numai activități agricole care afectează solul pe o adâncime de maxim 25 cm; - sunt admise amenajarea de circulații pietonale numai după identificarea unor trasee ce nu afectează siturile arheologice;

L1a+L1b+L1P Se interzic următoarele utilizări: - funcțiuni comerciale și servicii profesionale care depășesc suprafață de 250 mp ADC, generează un trafic important de persoane și mărfuri, au program prelungit după orele 22.00, produc poluare; - activități productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare și producție, prin deșeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22.00; - realizarea unor false mansarde; - anexe pentru creșterea animalelor pentru producție și subzistență care intră sunt incidența normativelor de protecție sanitară și sănătatea populației; - construcții provizorii; - instalarea în curți a panourilor pentru reclame; - dispunerea de panouri de afișaj pe plinurile fațadelor, desfigurând arhitectura și deteriorând finisajul acestora; - depozitare en-gros; - depozitări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deșeurilor urbane; - depozitarea pentru vânzare a unor cantități mari de substanțe inflamabile sau toxice; - activități productive care utilizează pentru depozitare și producție terenul vizibil din circulațiile publice; - stații de betoane; - autobaze; - stații de întreținere auto cu capacitatea peste 3 mașini; - spălătorii chimice; - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea și colectarea rapidă a apelor meteorice. - case de vacanță; - parcuri rezidențiale de vacanță; - campinguri și parcuri de rulote; - rulotele izolate; SECȚIUNEA II: CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR.

DIMENSIUNI). L1a + L1b - se consideră construibile parcelele care îndeplinesc următoarele condiții cumulate: (1) - dimensiuni minime: Regimul de construire Dimensiune minimă în cazul concesionării terenului* Dimensiune minimă în alte zone constituite Suprafața mp. Front m. Suprafața mp. Front m. Înșiruit 150 8 150 8 Cuplat 200 12 250 10 Izolat 200 12 350 ** 14 *** Parcelă de colț - - Reducere cu 50 mp. Reducere front cu 25% pentru fiecare fațadă * ) - conform Regulamentului General de Urbanism **) - pentru L1b – suprafața minimă = 500 mp. (2) - adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puțin egală cu lățimea acesteia. L1P- se consideră construibile parcelele care îndeplinesc următoarele condiții cumulate: (1) - dimensiuni minime: Regimul de construire Dimensiune minimă în cazul concesionării terenului Dimensiune minimă în zone protejate Suprafața mp. Front m. Suprafața mp. Front m. Individual 500 12 500 12 Parcelă de colț - - Reducere cu 50 mp. Reducere front cu 25% pentru fiecare fațadă (2) - adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puțin egală cu lățimea acesteia.

Racordarea aliniamentelor la intersecțiile străzilor se va face printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre aliniamente, având lungimea de 12,0 metri pe străzile de categoria I–a și a II-a și de 5,0 metri pe cele de categoria a III-a. L1a + L1b - clădirile se dispun în funcție de caracterul străzii; - în cazul regimului de construire continuu (înșiruit) clădirile se dispun față de aliniament: - pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective, cu condiția să nu se lase calcane vizibile; - retras față de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizărilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate condițiile de construibilitate și echipare edilitare, iar străzile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; - distanțele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire existentă situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane; - se recomandă retrageri față de aliniament de minim 4,0 metri pe străzi de categoria III și 5,0 metri pe străzi de categoria II; - banda de construibilitate a clădirilor cu regim de construire continuu nu va depăși adâncimea de 15.0 metri de la alinierea clădirilor. - în fâșia non aedificandi dintre aliniament și linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici o construcție cu excepția împrejmuirilor, aleilor de acces și platformelor de maxim 0,40 metri înălțime față de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament. - în cazul regimului de construire discontinuu (cuplat, izolat) clădirile se dispun față de aliniament: - pe aliniament sau cu respectarea retragerii caracteristice străzii respective; - retras față de aliniament cu minim 4,0 metri pe străzi de categoria III și 5.0 metri pe străzi de categoria II și I; - retras față de aliniament cu minim 3,0 metri în cazul lotizărilor existente cu parcele care îndeplinesc în majoritate condițiile de construibilitate și echipare edilitare, iar străzile au profile minime de 6,0 metri carosabil cu trotuare de 1,5 metri; - distanțele se pot majora în cazul protejării unor arbori sau în cazul alipirii la o clădire existentă situată mai retras, pentru a nu se crea noi calcane; - se recomandă retrageri față de aliniament de minim 4,0 metri pe străzi de categoria III și 5,0 metri pe străzi de categoria II și I; - în fâșia non aedificandi dintre aliniament și linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici o construcție cu excepția împrejmuirilor, aleilor de acces și platformelor de maxim 0,40 metri înălțime față de cota terenului anterioară lucrărilor de terasament. L1P - dispunerea clădirilor se va face efectua în funcție de caracterul zonei protejate; - regimul de aliniere se va studia și se va reglementa prin intermediului Planului Urbanistic Zonal ce va fi efectuat în perimetrul zonelor protejate;

ȘI POSTERIOARE ALE PARCELELOR. L1a + L1b - clădirile construite în regim înșiruit se vor alipi pe limitele laterale de calcanele de pe parcelele învecinate pe o adâncime de maxim 15.0 metri, cu excepția celor de colț care vor întoarce fațade spre ambele străzi; - în cazul segmentării înșiruirii, spre interspațiu se vor întoarce fațade care vor fi retrase de la limita proprietății la o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri; se va respecta aceeași prevedere și în cazul în care înșiruirea este învecinată cu o funcțiune publică sau cu o unitate de referință, având regim de construire discontinuu; - clădirile semi-cuplate se vor alipi de calcanul clădirii de pe parcela alăturată și se vor retrage față de cealaltă limită la o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri; în cazul în care parcela se învecinează pe ambele limite laterale cu clădiri retrase față de limita proprietății având fațade cu ferestre, clădirea se va realiza în regim izolat; - clădirile izolate se vor retrage față de limitele laterale ale parcelei cu cel puțin jumătate din înălțimea la cornișă, dar nu cu mai puțin de 3.0 metri; - retragerea față de limita posterioară a parcelei va fi egală cu jumătate din înălțimea la cornișă, măsurată în punctul cel mai înalt față de teren, dar nu mai puțin de 5.0 metri. - în cazul loturilor puțin adânci se acceptă construirea clădirilor pe latura posterioară a parcelei numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea respectă înălțimea și lățimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabilă în cazul unor anexe și garaje; L1P - dispunerea clădirilor față limitele laterale și posterioare se va efectua în funcție de caracterul zonei protejate; - regimul de amplasament față de limitele laterale și posterioare se va studia și se va reglementa prin intermediului Planului Urbanistic Zonal ce va fi efectuat în zonele indicate în cadrul zonelor protejate;

ACEEAȘI PARCELĂ. L1a + L1b+L1P - distanța minimă dintre clădirile de pe aceeași parcelă va fi egală cu înălțimea la cornișă a clădirii celei mai înalte pentru fațadele cu camere locuibile; distanța se poate reduce la jumătate, dar nu la mai puțin de 4.0 metri, dacă fronturile opuse nu au camere locuibile;

L1a + L1b + L1P - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.00 metri dintr-o circulație publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obținut prin una din proprietățile învecinate; - în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura la fiecare 30,00 metri de front câte un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; - în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spațiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare. - nu sunt admise soluții de circulație de tip fundatură dacă fundătura nu are prevăzută un spațiu de întoarcere conform normativelor în vigoare sau dacă fundătura este mai mare de 150 m; - în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spațiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare. - autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. - în mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1), cu avizul unitatii teritoriale de pompieri. - numarul si configuratia acceselor prevazute in prezentul regulament se determina conform anexei nr. 4 la HGR nr. 525/1996. - orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora. Pentru locuinte unifamiliale cu acces si lot propriu se vor asigura: - accese carosabile pentru locatari; - acces carosabil pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - alei (semi)carosabile in interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 m vor avea o latime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 m vor fi prevazute supralargiri de depasire si suprafete pentru manevre de intoarcere; - in cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locala (fundaturi): - cele cu o lungime de 30 m - o singura banda de 3,5 m latime; - cele cu o lungime de maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel putin pe o latura si supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat. Pentru locuinte semicolective cu acces propriu si lot folosit in comun se vor asigura: - accese carosabile pentru locatari; - accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - in cazul unei parcelari pe doua randuri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de deservire locala (fundaturi): - cele cu o lungime de maximum 30 m - o singura banda de 3,5 m latime; - cele cu o lungime de 30 m pana la maximum 100 m - minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel putin pe o latura; supralargiri pentru manevre de intoarcere la capat. Locuintele colective cu acces si lot folosit in comun vor fi prevazute cu: - accese carosabile pentru locatari; - accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor; - accese la parcaje si garaje.

L1a + L1b + L1P - staționarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulațiilor publice; - în cazul în care nu există spațiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate la distanță de maxim 150 metri de obiectivul deservit; - pentru locuințe se va asigura 1 loc de parcare pentru 80 m2 suprafață locuibilă, asigurat pe parcela proprie;

L1a + L1b + L1P - înălțimea maximă admisibilă este egală cu distanța dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcție de volumetria caracteristică străzii, cu condiția retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; Subzone funcționale Înălțimea maximă admisă (metri) Număr niveluri convenționale (3.0 metri) Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri și tangenta la 45 o la acesta (B) în planul fațadei la clădirile de colț pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A) L1a 11 P+2 +M (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel L1b 15 P+4+M (C) - 1 nivel ; (B) - 1 nivel L1P 6 P+M (A) - nici ; (B) - nici *) în toate cazurile în care construcțiile au acoperiș cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea. - în cazul racordării între străzi cu lățimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălțime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 25,0 metri;

L1a + L1b + L1P - aspectul clădirilor va ține seama de caracterul specific al zonei și de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relații de co-vizibilitate; - construcțiile trebuie să contribuie la armonia mediului lor, prin proporții corecte ale volumului și elementelor lor, prin calitatea materialelor utilizate și prin alegerea culorilor folosite pentru înfrumusețarea lor; - se va asigura o tratare similară a tuturor fațadelor aceleiași clădiri; - se va acorda atenție modului de tratare a acoperișurilor sau teraselor; - se interzice afectarea aspectului arhitectural al clădirilor prin dispunerea neadecvată a reclamelor pe plinurile fațadelor, parapete, balcoane etc. - cu excepția construcțiilor și instalațiilor necesare serviciilor publice sau de interes colectiv și a lucrărilor tehnice necesare funcționării serviciilor publice sau de interes colectiv, acoperirea cu țiglă de culoare maro, grena, brun-roșcată este obligatorie; acoperișurile pot fi realizate în sistem mixt, în pantă și în terasă cu condiția de a se utiliza acoperirea cu țiglă; sunt interzise soluții de acoperire ce imită țigla, tip țiglă metalică; - pentru clădirile care ating înălțimea maximă admisă prin prezentul regulament, este obligatorie retragerea cu minim 2 m a ultimului nivel pe toate fațadele, cu excepția fațadelor comune cu alte construcții; - panta maximă admisă pentru acoperișuri este de 45%; - aparatele de aer condiționat, de ventilație, antenele de televizor precum și antenele parabolice aparente aplicate pe fațadă sunt interzise; - nu sunt admise culorile stridente pentru finisajele exterioare ale clădirilor (roz, roșu, mov, portocaliu, galben, verde crud, turcoaz, bleu, violet, kaki, vernil, cyclam și tonuri intermediare ale acestor culori ); - nu sunt admise goluri în fațade care nu respectă tipologia prezentă în vecinătate; - nu sunt admise soluții de învelire care promovează accente verticale nejustificate tip minaretă, turn, etc.; - nu se admis un raport plin-gol al fațadelor mai mare decat cel prezent în vecinătatea construcției; - nu sunt admise intervenții de orice natură pe fondul construit existent care sunt incompatibile cu actualul regulament; - următoarele materiale sunt strict interzise: PVC, tablă, plăci din azbociment, pereți tip cortină, panouri tip sandwich, alucobond. - se recomandă utilizarea materialelor specifice zonei: lemn, vopsele lavabile în tonuri și nuanțe de culori calde, pastelate, nestridente (exemplu: alb, crem etc.); - tâmplăria ferestrelor se va finisa în aceeși culoare cu structura vizibilă a șarpantei; L1P - pentru orice tip de intervenție asupra fondului construit și a amenajărilor în țesut protejat se va ține seama de caracterul morfologic specific al zonei și de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relații de co-vizibilitate; - orice tip de intervenție se va realiza utilizând materiale și tehnici tradiționale specifice; - elementele constructive, caracteristicile volumetrice și detaliile de finisaj ale construcțiilor tradiționale vor fi utilizate pentru operațiunile de construire și reabilitare executate în interiorul zonelor protejate;

L1a + L1b + L1P - toate clădirile vor fi racordate la rețelele tehnico-edilitare publice; - în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obține avizul autorității competente care administrează resursele de apă; - dată fiind intensitatea circulației pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheții; - este interzisă deversarea apelor meteorice pe domeniul public sau pe proprietățile învecinate; - se va asigura în mod special captarea și evacuarea rapidă apelor meteorice în rețeaua de canalizare; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulațiile publice și dispunerea vizibilă a cablurilor CATV; - cu excepția telecomunicațiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneți zăbreliți (tripozi uniți cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale. - asigurarea racordării la echipamentul public edilitar se va face pe cât posibil astfel încât rețelele și a instalațiile să nu afecteze percepția spațiului public; - toate rețelele edilitare vor fi îngropate, excepție făcând rețelele care au cerințe tehnice ce nu permit acest lucru;

L1a + L1b - spațiile verzi vizibile, cuprinse la stradă între aliniament și linia de aliniere a clădirilor vor fi amenajate peisager sub forma unor grădini de fațadă; - spațiile neconstruite și neocupate de accese și trotuare de gardă vor fi înierbate și plantate cu un arbore la fiecare 40 mp; - se recomandă ca, pentru îmbunătățirea microclimatului și pentru protecția construcției, să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulații pietonale, terase; - se va asigura un procent de spații verzi de minim 30% pe fiecare parcelă; L1P - conformarea spațiilor verzi și plantate se va realiza prin intermediului Planului Urbanistic Zonal impus pentru realizare în zonele protejate;

L1a + L1b + L1P - gardurile spre stradă ale clădirilor retrase de la aliniament vor fi transparente, vor avea înălțimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0.60 metri și vor putea fi dublate de gard viu; gardurile dintre proprietăți vor fi opace, transparente dublate cu gard viu sau exclusiv gard viu și vor avea înălțimea maximă de 2,20 metri; - marcarea limitei proprietății în cazul parterelor cu funcțiuni accesibile publicului retrase de la aliniament se poate face prin pavaje decorative, parapete, jardiniere, etc.; SECȚIUNEA III: POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI.

L1a: P+2+M*: POTmaxim= 35% L1b: P+4+M*: POTmaxim= 45% L1P: P+M : POTmaxim= 20% *vezi Secțiunea II, Articolul 10 – Înălțimea maximă admisibilă a construcțiilor

L1a: P+2+M*: CUTmaxim= 1.25 L1b: P+4+M*: CUTmaxim= 2.55 L1b: P+M* : CUTmaxim= 0.30 *vezi Secțiunea II, Articolul 10 – Înălțimea maximă admisibilă a construcțiilor NOTĂ: 1. ESTE INTERZISĂ MODIFICAREA INDICATORILOR URBANISTICI (POT, CUT, REGIM MAXIM DE ÎNALȚIME) PRIN P.U.Z. ÎN PERIMETRELE MARCATE PE PLANUL DE PROPUNERI ȘI REGLEMENTĂRI URBANISTICE CA ZONE CU INTERDICȚIE TEMPORARĂ DE CONSTRUIRE. 2. P.U.Z.-urile CE VOR FI REALIZATE ÎN ZONELE MARCATE PE PLANUL DE PROPUNERI ȘI REGLEMENTĂRI URBANISTICE CA ZONE CU INTERDICȚIE TEMPORARĂ DE CONSTRUIRE VOR AVEA CA OBIECT APLICAREA R.L.U. ȘI P.U.G ÎN ZONELE RESPECTIVE, CONSIDERATE ÎN PREZENT NECONFORME.