Regulament · Miroslava

I. PRESCRIPȚII GENERALE I.1 DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul regulament se aplică pe teritoriul cuprins în limitele intravilanului actual al Comunei Miroslava, precum și în extinderile acestuia, propuse conform Planului Urbanistic General al Comunei Miroslava a fi efectuate până anul 2020, în interiorul teritoriului administrativ al comunei Miroslava. 1.2. Pentru terenurile situate în teritoriul actual intravilan, în zonele afectate de reparcelări rezultate din conformarea parcelelor de origine agricolă pentru viitoarele funcțiuni propuse prin Planul Urbanistic General, în zonele de extindere ale intravilanul, zona centrală și în zonele propuse pentru conversii funcționale, orice lucrări sunt condiționate de elaborarea și aprobarea conform legii a unor Planuri Urbanistice Zonale. Acestea vor ține seama de prevederile prezentului regulament prin care se asigură atingerea obiectivelor strategice și urbanistice ale dezvoltării de ansamblu ale comunei Miroslava, în conformitate cu Planul Urbanistic General. Stabilirea ordinii elaborării PUZ - urilor pentru zonele de extindere a intravilanului, pe baza cărora se efectuează includerea în intravilan și schimbarea sistemului de impozitare a terenurilor, va decurge din necesitățile de etapă ale politicilor Consiliului Local al comunei Miroslava privind dezvoltarea localității. Zonele ce necesită elaborarea de Planuri Urbanistice Zonale vor fi identificate în Planul de Propuneri și Reglementări îm planșele 3.1,3.2,3.3 și 3.4. I.2 CORELĂRI CU ALTE DOCUMENTAȚII 2.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planurilor Urbanistice Zonale aprobate conform Legii 50/1991 si 350/2001 anterior intrării sale în valabilitate și care nu au fost abrogate prin Hotărâri ale Consiliului Local al comunei Miroslava. 2.2. Totodată, prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale căror efecte sunt imprimate în configurația cadrului construit actual al comunei. 2.3. Regulamentul local de Urbanism și Planul Urbanistic General preiau și promovează direcțiile și strategiile de dezvoltare prezente în documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului superioare, respectiv Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Iași, Secțiunile aprobate ale Planului de Amenajare al Teritoriului Național, Planul de Amenajare al Teritoriului Județean Iași. Prezentul PUG și Regulament Local de Urbanism elimină disfuncțiile și valorifică potențialul de dezvoltare al comunei Miroslava ca exurbie al municipiului Iași. 2.4 Documentațiile de urbanism zonale și de detaliu ce vor fi elaborate pe teritoriul comunei Miroslava după adoptarea Planului Urbanstic General, vor respecta structura zonelor, subzonelor și utr-urilor propuse în acesta. Conform legii nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și modificările sale ulterioare, prin Planurile Urbanistice Zonale elaborate pentru zone ale unei unități teritoriale de referință, a reglementărilor aprobate prin Planul urbanistic general trebuie să asigure unitatea, coerența și confortul urban atât ale zonei de studiu, cât și ale teritoriului învecinat. Dacă modificarea este elaborată pentru zone ale unei unități teritoriale de referință, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus de noua reglementare nu îl va putea depăși pe cel aprobat inițial cu mai mult de 20%, o singură dată. Planul urbanistic de detaliu stabilește reglementări noi numai cu privire la distanțele față de limitele laterale și posterioare ale parcelei. Planul urbanistic de detaliu NU modifică funcțiunea și indicatorii urbanistici ai zonei reglementate. 2.5 Zona de studiu și zona reglementată în documentațiile de urbanism zonale și de detaliu ce vor fi elaborate pe teritoriul comunei Miroslava dupa aprobarea Planului Urbanistic General, vor fi dimesionate astfel încât să se asigure o relație coerentă cu vecinătatea și cu cadrul urban existent al comunei Miroslava, pentru a permite o dezvoltare compactă, coerentă. Se vor evita soluții de circulație care fragmentează fluxurile de circulație existente, care sunt subdimensionate, sau promovează excesiv soluțiile de circulație de tip fundătură fără ca acestea să fie conforme normativelor în vigoare. I.3 CONDIȚII DE APLICARE 3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism și le detaliază. 3.2. Prezentul regulament este un regulament cadru având un caracter director și reglementator. Prevederile sale permit autorizarea directă cu excepția derogărilor și situațiilor speciale în care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate în continuare la punctul 4, precum și în conținutul regulamentului. 3.3. În cazul operațiunilor urbanistice importante ca arie, volum de construcții și complexitate a lucrărilor de infrastructură tehnică, prezentul regulament va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri Urbanistice Zonale, realizate și aprobate conform legii. 3.4. Pentru toate zonele de extindere situate între intravilanul existent (2004) și intravilanul propus (2020) este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform legii., condiție a includerii acestora în intravilan și a schimbării încadrării modului de impozitare a terenurilor. I.4 DEROGĂRI DE LA PREVEDERILE REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM 4.1. Prin derogare se înțelege modificarea condițiilor de construire: funcțiuni admise, regim de construire, înălțime maximă admisă, distanțe minime față de limitele parcelei, POT, CUT. 4.2. Derogări de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai în următoarele situații: - condiții dificile de fundare; - dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se înscriu în prevederile regulamentului; - obiective cu destinații semnificative pentru comună sau care sunt propuse pe amplasamente reprezentative în configurația urbană locală sau generală comunei. 4.3. Modalitățile de autorizare în cazul derogărilor sunt următoarele: - modificarea distanțelor față de limitele laterale și posterioare ale parcelei sunt posibile pe baza unor Planuri Urbanistice de Detaliu – PUD, însoțite de ilustrare de arhitectură, cu avizul de oportunitate al Consiliului Județean Iași și a Consiliului Local Miroslava, conform legislației în vigoare; - modificarea uneia dintre condițiile stipulate în PUG privind funcțiunile admise, regimul de construire, înălțimea maximă admisă, POT, CUT, edificabil și retragerea clădirilor față de aliniament este posibilă pe baza unor Planuri Urbanistice Zonale – PUZ, elaborate și aprobate de Consiliul Județean Iași și Consiliul Local al comunei Miroslava, conform legislației în vigoare. I.5 CONDIȚII DE CONSTRUIBILITATE A PARCELELOR 5.1. Parcelele sunt considerate construibile direct dacă respectă următoarele condiții: CONDIȚII MINIME DE CONSTRUIBILITATE REGIM DE CONSTRUIRE U/M OBSERVAȚII PARCELĂRI NOI P –P+2 NIVELURI - CONFORM REGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM front minim înșiruit 8 metri POT maxim în zone exclusiv rezidențiale cu P - P+2 niveluri = 35% cuplat, izolat 12 metri suprafața minimă înșiruit 150 mp. cuplat, izolat 200 mp. raport între lățimea și adâncimea parcelei cel puțin egal INSERȚII ÎN PARCELĂRI EXISTENTE P-P+2 NIVELURI – CONFORM P.U.G. front minim înșiruit 8 metri POT maxim în zone rezidențiale din afara zonei protejate = 45% cuplat, izolat 10 metri suprafața minimă înșiruit 150 mp. cuplat,izolat 200 mp. raport între lățimea și adâncimea parcelei maxim 1/3 2 8,0 m. 18,75 m. PARCELĂRI NOI P-P+2, ÎN CONFORMITATE CU R.G.U. – parcele minime și construibilul – 12,00 m. 12,00 m. 16,67 m. S=200 mp. S=200 mp. 16,67 m. INSERȚII ÎN PARCELĂRI EXISTENTE P-P+2, CONFORM P.U.G. ( în afara zonei protejate) – parcele minime și construibilul – 8.0 m. 10,0 m. 12,0 m. 18,75 m. 20,0 m. 16,67 m. S=150 S=200 mp. S=200 mp. Excepțional din cauza ariei construite reduse. S=150 mp. 5.2. Parcelele cu suprafața sub 150 mp pot deveni construibile numai prin comasarea sau asocierea cu una din parcelele învecinate. Parcelele fără acces la o cale de comunicație rutieră sunt considerate neconstruibile până la elminarea disfuncției. 5.3. Pentru parcelele cu o suprafață între 1500 mp. și 3000 mp., cele cu front la stradă peste 30 metri sau cele cu raportul laturilor între 1/3 și 1/5, modul de construire se va preciza prin Planuri Urbanistice Zonale. 5.5. Pentru parcelele cu suprafața peste 3000 mp cu raportul laturilor peste 1/5 sau parcelări din care rezultă un număr mai mare de 4 parcele se vor elabora și aproba documentații P.U.Z. 5.6. Parcelările rezultate din terenuri cu fostă destinație agricolă, vor respecta obligatoriu prevederile de la art. I.5, aliniatul 5.1 din prezentul regulament. Parcelele sunt considerate construibile daca adâncimea loturilor este mai mare sau egală cu aliniamentul loturilor. I.6 DIVIZIUNEA TERENURILOR ÎN ZONE, SUBZONE ȘI UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ 6.1. Definirea unei anumite unități teritoriale de referință este determinată de trei parametri: (1) funcțiunile dominante admise cu sau fără condiționări; (2) regimul de construire (continuu, discontinuu); (3) înălțimea maximă admisă. Schimbarea unuia dintre cei trei parametri conduce la modificarea prevederilor regulamentului și deci, este necesară încadrarea terenului în altă categorie de UTR. 6.2. Pentru toate unitățile teritoriale de referință situate în zonele de protecție ale unor elemente naturale sau antropice, se va respecta procedura de avizare a construcțiilor conformă legislației specifice în vigoare. 6.3. Pentru toate unitățile teritoriale de referință situate în zonele de protecție ale unor elemente naturale sau antropice, se va respecta legislația specifică în vigoare. 6.4. Regulamentul este alcătuit pentru următoarele zone, subzone și unități teritoriale de referință: ZONA CENTRALA – C C –zona centrală și funcțiuni complexe de interes general; CP –zona centrală și funcțiuni complexe de interes general situată în zonă protejată; ZONA DE LOCUIT – L L1a - subzonă locuire individuala situată în țesut tradițional, cu regim de construire continuu sau discontinuu; L1b - subzonă locuire individuala și colectivă inalta, cu regim de construire continuu sau discontinuu; L1P - subzonă locuire individuala și colectivă situată în țesut tradițional cu regim de construire continuu și discontinuu situată în zone protejate; ZONA INSTITUTIILOR PUBLICE SI SERVICIILOR – IS: IS1 - subzonă institutiilor publice si serviciilor de interes general; IS1P - subzonă institutiilor publice si serviciilor de interes general situată în zone protejate; IS2 - subzonă instituțiilor publice si serviciilor de tip complex comercial; IS3a - subzona institutiilor publice si serviciilor de tip turistic cu regim mic de inaltime; IS3b - subzona institutiilor publice si serviciilor de tip turistic cu regim mediu de inaltime; ZONA MIXTA – M M1 - subzonă mixtă cu regim de construire continuu sau discontinuu cu regim mic de inaltime (nuclee secundare ale satelor componente comunei Miroslava); M1P - subzonă mixtă cu regim de construire continuu sau discontinuu cu regim mic de inaltime situat în zone protejate (nuclee secundare ale satelor componente comunei Miroslava); M2 - subzonă mixtă cu regim mediu de inaltime si regim de construire continuu sau discontinuu; ZONA ACTIVITATILOR PRODUCTIVE – A A1 - subzona activităților compuse din industrie nepoluantă și servicii; A2 - subzona activităților compuse din industrie și unități agricole; ZONA SPATIILOR VERZI – V V1a - zona spațiilor verzi amenajate, scuaruri publice, fașii plantate, grădini publice; V1b - zona destinată amenajărilor sportive; V1c - zona spațiilor verzi de agrement; V1P - zona spațiilor verzi amenajate, scuaruri publice, fașii plantate, grădini publice aflate în zonă protejată; V2 - subzona pădurilor de agrement; V3 - subzona spațiilor verzi cu destinație tehnică (culaore de protecție pentru infrastructura de comunicație rutieră și feroviară, infrastructura de transport energetic, gaze, apă, etc.); ZONA TRANSPORTURILOR – T T1 - subzona transporturi rutiere și a amenajărilor aferente; T2 - subzona transporturi feroviare și a amenajărilor aferente; ZONA GOSPODARIILOR COMUNALE – G G1 - subzona construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor tehnico-edilitare; G2A - subzona construcțiilor, instalațiilor și amenajărilor aferente gospodăriei comunale; G2B - subzona cimitirelor și amenajărilor aferente; G2P - subzona cimitirelor și amenajărilor aferente situate în zone protejate; ZONA TERENURI CU DESTINATIE SPECIALA – S S1 - subzona unitatilor cu destinatie speciala; 6.5. Prevederile regulamentului sunt ilustrarea viziunii de dezvoltare a comunei Miroslava în perioada 2010-2020, evoluție bazată pe analiza critică a situației existente și identificarea elementelor de potențial și a disfuncțiilor. 6.6. Totodată regulamentul ține seama de modificările apărute legislației specifice ce se reflectă în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului și a construcțiilor (Legea 350 din 6 iulie 2001 si Legea 50/1991 cu modificările ulterioare și alte acte normative și ordine implicite.). I.7 ZONE PROTEJATE NATURALE ȘI ANTROPICE 7.1. Autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor care, prin amplasament, funcțiune, volumetrie și aspect arhitectural – conformare și amplasare goluri, raport plin-gol, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică etc. – depreciează valoarea peisajului, este interzisă. 7.2. Autorizarea executării construcțiilor în parcurile naționale, rezervații naturale, precum și în celelalte zone protejate, de interes național, delimitate potrivit legiim se face cu avizul conform al Ministerului Mediului și Pădurilor și Ministerul Dezvoltării Regionale și al Turismului. 7.3. Consiliile județene vor identifica și vor delimita, în funcție de particularitățile specifice, acele zone naturale de interes local ce necesită protecție pentru valoarea lor peisagistică și vor stabili condițiile de autorizare a executării construcțiilor, având în vedere păstrarea calității mediului natural și a echilibrului ecologic. 7.4. Autorizarea executării construcțiilor sau a oricăror intervenții în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, se face, conform Legii nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice, art. 23, cu avizul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, al Ministerului Dezvoltării Regionale și al Turismului sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. 7.5. Autorizarea executării construcțiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate și delimitate prin hotărâre a consiliului județean, se face cu avizul serviciilor de specialitate publice descentralizate din județ, subordonate ministerelor prevăzute la aliniatul 7.4. 7.6. Perierimetre de protecție ale obiectivelor de patrimoniu natural și construit, în care proiectele de construcție vor afecta structura solului se va realizeza în baza avizului conform din partea DJCCPCN Iasi pentru descărcare de sarcină arheologică, după cum urmează: a. Perimetre de protecție (marcate cu culoare verde în fișele Studiului de fundamentare Istorico-Arheologic și cu zonă de protecție în Planul de Propuneri și Reglementări) pentru grupul de situri arheologice de la Uricani (pct. Combinatul avicol si Movila, pct. Ferma de bovine Căpri_a, pct. La Canton, pct. La Căpri_a), Balciu (pct. La Moară) si Cornesti (pct. Tarlaua Fermă). b. Perimetre de protecție de 100 m în jurul punctului central al sitului arheologic, pentru următoarele 10 puncte arheologice: CIURBEȘTI – pct. La iaz si pct. Movilă, CORNEȘTI – pct. Vatra Satului I si pct. Boaghea, DANCAȘ – pct. Marginea de nord a satului, GĂURENI – pct. Dealul Miroslava si pct.Vatra Satului, URICANI – pct. Dealul Cimitirului, VALEA ADÂNCĂ – pct. Marginea de nord-est a satului si VALEA URSULUI – pct. La nord de sat. c. Pentru toate tipurile de proiecte de construcție care vor afecta structura solului si care se desfășoară pe parcele care depășesc suprafața de 2000 mp, se vor realiza cu avizul conform din partea DJCCPCN Iași pentru descărcare de sarcină arheologică. I.8 ZONE CU RISC NATURAL ȘI ANTROPIC 8.1. Autorizarea executării construcțiilor sau a amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepția acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisă. 8.2. În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se ințelege: alunecări de teren, nisipuri mișcătoare, terenuri mlăștinoase, scurgeri de torenți, eroziuni, avalanșe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile și alte asemenea, delimitate conform studiului de riscuri naturale și geotehnic aferent Planului Urbanistic General prezent. 8.3. Autorizația de construire în zonele cu risc natural și antropic, se eliberează în conformitate cu competențele stabilite prin Legea 69/1991 (republicată, cu modificări ulterioare) și Legea nr. 50/1991 (republicată în 1997) de delegațiile permanente ale consiliilor județene cu avizul primarilor localităților vizate. 8.4. Proiectul pentru autorizarea construcțiilor se va face pe baza unui studiu geotehnic întocmit conform normativelor în vigoare, pentru fiecare obiectiv în parte. Pentru construcțiile încadrate în categoriile de importanță normală, deosebită și excepțională se va face verificarea de către un verificator Af atestat. 8.5. Pentru zonele afectate de inundabilitate, precum și pe cursurile de apă existente în teritoriul administrativ al comunei Miroslava Se va respecta zona de protecție pentru cursurile de apă impuse de Apele Române. Se vor decolmata cursurile de apă din zonă. Se vor executa lucrări de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient. 8.6. Stabilirea limitei intravilanului se va face pe baza hărților cu zonarea geotehnica și a probabilitații de producere a alunecarilor de teren de risc de instabilitate. 8.7. Pentru zonele cu probabilitate medie de instabilitate, pentru a preveni fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcțiilor se vor avea în vedere următoarele recomandări: - amplasarea construcțiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul stabilității versantului la încercările suplimentare create de construcții; - se vor proiecta construcții ușoare; - nu se vor executa lucrări de săpături de anvergură pe versant (șanțuri adânci, platforme, taluze verticale, umpluturi etc); - se vor executa numai săpături locale pentru fundații izolate sau ziduri de sprijin care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura; - se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpături; - se vor dirija apele din precipitații prin rigole bine dimensionate și dirijate astfel încât să nu producă eroziuni; - se vor planta arbori la o distanță corespunzătoare față de construcțiile ce urmează se executa. Pentru zonele afectate de fenomene de instabilitate și cele improprii de construit se va avea în vedere împădurirea lor.

III. ANEXE III.1 CADRUL LEGAL AL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM AL COMUNEI MIROSLAVA Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planurilor Urbanistice Zonale aprobate conform Legii 50/1991 anterior intrării sale în valabilitate și care nu au fost abrogate prin Hotărâri ale Consiliului Județean Iași și ale Consiliului Local al comunei Miroslava. Totodată, prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele anterioare, ale căror efecte sunt imprimate în configurația cadrului construit actual al comunei Miroslava și care au fost identificate ca fiind viabile pentru dezvoltarea viitoare prin analiza situației existente și a studiilor de fundamentare aferente P.U.G. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului General de Urbanism și le detaliază. Prezentul regulament este un regulament cadru având un caracter director. Prevederile sale permit autorizarea directă cu excepția derogărilor și situațiilor speciale în care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate conținutul regulamentului și al părților desenate ale Planului Urbanistic General. Regulamentul local de urbanism al Comunei Miroslava a fost elaborat în conformitate cu Legea 350/2001- a amenajării teritoriului și a urbanismului (cu modificările ulterioare), Legea 50/1991 (republicată în 1997, cu modificările ulterioare) privind autorizarea executării construcțiilor și cu unele măsurie pentru realizarea locuințelor, cu ordinul MLPAT nr. 91/1991 privin formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor și HGR nr. 525/1996 (cu modificările ulterioare) privind aprobarea Regulamentului General de Urbanism, precum și celelalte acte normative specifice sau complementare domeniului printre care se menționează: - Codul Civil; - Codul Silvic; - Legea nr. 18/1991 a fondului funciar (republicată, cu modificările ulterioare); - Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; - Legea administratiei publice locale - nr.215/2001 (republicată, cu modificările ulterioare); - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții; - Legea nr. 33/1994 privind exprorierea pentru cauză de utilitate publică; - Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia; - Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor - Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului (modificată ulterior prin legea nr. 159/1999); - Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară; - Legea nr. 84/1996 privind îmbunătățirile funciare - Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr 43/1997 privind statutul juridic al drumurilor; - Ordin nr.13/N/1999 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind metodologia de elaborare a continutului cadru a PUG; - Ordin nr.21/N/2000 al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism; - Ordin nr.201/N/2000 al ministrului Lucrarilor publice si amenajarii teritoriului Ghid metodologic privind elaborarea analizelor de evaluare a impactului asupra mediului ca parte integranta a planurilor de amenajare a teritoriului si urbanism; - Ordinul ministrului transporturilor constructiilor si turismului privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, nr.1430/2005; - Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne, al directorului Serviciului Roman de Informatii pentru aprobarea precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea executarii constructiilor nr.34/N/1995 / M.30/1995 / 3422/1995 / 4221/1995; - Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne, al directorului Serviciului Roman de Informatii, al ministrului justitiei, al directorului Serviciului de Telecomunicatii Speciale, al sefului Serviciului de Informatii Externe si al directorului Serviciului de protectie si paza privind aprobarea conditiilor de autorizare a constructiilor cu caracter militar nr. 3376/MC/2.05.1996 /M.3556/9.05.1996/ 2102/8.05.1996/667/ C1/9.05.1996/ 4093/9.05.1996/ 2012/7.05.1996/ 14083/9.05.1996/ D-821/8.05.1996; - Ordonanta de urgenta nr.195/2005 privind protectia mediului; - Legea privind protejarea monumentelor istorice nr.422/2001 - Hotararea Guvernului nr.382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajarea teritoriului si de urbanism pentru zonele de zonele de riscuri naturale; III.2 DEFINIȚII AI TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN CADRUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM Se definesc următorii termeni utilizați în prezentul Regulament Local de Urbanism al comunei Miroslava, județul Iași (definiții preluate din “Ghid termeni de specialitate – AMITRANS 1A01/Model conceptual și metodologic”, autor: lect. drd. arh Gabriel Pascariu): CARACTER DIRECTOR - Însușirea unei documentații aprobate, de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului și de dezvoltare urbanistică a localităților, prin coordonarea acțiunilor specifice. Caracterul director este specific documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism. CENTRALITATE - Importanța unui loc în raport cu regiunea din jur și gradul în care acesta exercită funcții centrale. CENTRU POLARIZATOR - Localități importante aflate la intersecția unor axe considerate direcții preferențiale de dezvoltare. - Localități care asigură o anumită gamă de servicii pentru alte localități din aria de influență. POLARIZARE - Influență pe care o exercită unele așezări umane asupra zonei lor înconjurătoare, prin declanșarea unor relații de ordin economic și social, care converg din teritoriu spre așezarea respectivă, datorită existenței unor factori de atracție: locuri de muncă, piață pentru produse agroalimentare, deserviri la nivel urban etc. CERTIFICAT DE URBANISM – CU - Actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administrației publice județene sau locale face cunoscute regimul juridic, economic și tehnic al imobilelor și condițiile necesare în vederea realizării unor investiții, tranzacții imobiliare ori a altor operațiuni imobiliare, conform legii. CIRCULAȚIA TERENURILOR - Schimbarea titularilor dreptului de proprietate sau de exploatare asupra terenurilor prin acte de vânzare-cumpărare, donație, concesiune, arendare etc. COLECTIVITATE LOCALĂ - Totalitatea cetățenilor din unitatea administrativ – teritorială. COMUNĂ - Unitate administrativ- teritorială de bază care cuprinde populația rurală reunită prin comunitatea de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social- culturale, geografice și demografice. Satele în care își au sediul autoritățile publice ale comunei sunt sate reședință. COMUNĂ URBANĂ - categorie de comune cu populație predominant urbană (populația majoritară trăiește din venituri provenind din alte sectoare decât cel primar) – utilizată în diferite țări europene și în România în perioada interbelică. COMUNITATE LOCALA - Entitate social umană ai cărei membrii sunt legați împreună prin locuirea aceluiași teritoriu și prin relații sociale constante și tradiționale, consolidate în timp. Ea conține la scară redusă, toate activitățile proprii unui sistem social. COMPETENȚĂ DE AVIZARE / APROBARE - Abilitatea legală a unei instituții publice și capacitatea tehnică de a emite avize/aprobări. DEZVOLTARE DURABILĂ - Satisfacerea necesităților prezentului, fără a se compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare. DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ - Ansamblul transformărilor cantitative și calitative ce survin în structurile economico- sociale și științifico-tehnice, în mecanismele economice, precum și în modul de gândire, în comportamentul economico-social al indivizilor. DEZVOLTARE STRATEGICĂ - Dezvoltarea strategiei pentru un anumit teritoriu se structurează pe baza planului de marketing strategic care cuprinde următoarele etape de acțiuni: audit, viziune și scopuri, formularea strategiei de importare, planul de acțiune, control și evaluare. DEZVOLTARE URBANĂ - Presupune proiectarea și executarea unor lucrări de echipare a terenului care echivalează cu conversiunea terenului agricol (liber) în teren urbanizat. Acest proces implică o serie de responsabilități care revin administrațiilor publice. EXURBIE - Reprezintă o formă de dezvoltare rezidențială în mediul rural, în care sunt majoritari orășenii ("Pradisul Verde" din comuna Corbeanca). Zonele rezidențiale se dezvoltă în jurul satelor sau de-a lungul principalelor artere de circulație. Fiind accesibile cu mijloace de transport rapid sau cu automobilul, acest gen de dezvoltări rezidențiale au început să domine peisajele rurale ale zonelor metropolitane din țările occidentale. Ele reprezintă o formă de periurbanizare. Specialiștii au considerat exurbanizarea un remediu împotriva dezvoltării exagerate a orașului. (Termen folosit de Spectorsky pentru a descrie marea "pană" triunghiulară de dezvoltare rezidențială în zona rurală de la nord de New York, pe o distanță de 16 km de la marginea acestuia). FUNCȚIUNI PERIURBANE - Atribuții specifice pe care le îndeplinesc localitățile situate în imediata apropiere a unor centre urbane, generate de relațiile de intercondiționare ce se stabilesc între oraș și teritoriul său înconjurător și care le imprimă anumite caractere de ordin economic și social. Pe măsura intensificării ritmului de dezvoltare a localităților se amplifică și funcțiunile periurbane ale acestora. INDICATOR - Expresie numerică cu ajutorul căreia se caracterizează cantitativ un fenomen social- economic din punct de vedere al compoziției structurii, schimbării în timp, al legăturilor reciproce cu alte fenomene, etc. MANAGEMENT - Procesul de utilizare și de facilitare a utilizării resurselor cu maximum de efect. MANAGEMENT URBAN - Reprezintă procesul de dezvoltare, execuție, coordonare și evaluare a strategiilor integrate, în conformitate cu politicile urbane formulate, cu ajutorul actorilor urbani relevanți, reprezentând practic faza de implementare a deciziei în dezvoltarea urbană. MONUMENT - Operă de sculptură sau de arhitectură; construcție de o deosebită valoare istorică sau arhitectonică. - Document istoric, scriere, creație culturală de însemnătate națională sau internațională. MONUMENT ISTORIC - Bunuri imobile, construcții și terenuri situate pe teritoriul României sau în afara granițelor, proprietăți ale statului român, semnificative pentru istoria, cultura și civilizația națională și universală. Monumentele istorice fac parte integrantă din patrimoniul cultural național și sunt protejate prin lege. Monumentele istorice sunt bunuri imobile situate suprateran, subteran sau subacvatic. PARC - Spațiu verde autonom, sau mai rar aferent unui important monument având o suprafață de cel puțin 20ha, caracterizat printr-o mare complexitate funcțională și necesitând o administrație proprie. Necesitatea parcului apare în general în cazul orașelor cu peste 50.000 locuitori. Parcul poate fi nespecializat (orășenesc) sau specializat în cazul unei funcțiuni dominante (parc: sportiv, de distracție, dentrologic, etc). - Concentrare de înaltă tehnologie care structurează o parte a aglomerației urbane sau chiar orașul în întregime, prin interacțiunea dintre mediul urban, activitățile de cercetare și întreprinderile industriale. PARC INDUSTRIAL - O zonă delimitată în care se desfășoară activități economice, de cercetare științifică și/sau de dezvoltare tehnologică în vederea valorificării potențialului uman și material al zonei. PARC NATURAL - Arie naturală protejată al căror scop este protecția și conservarea unor ansambluri peisagistice în care interacțiunea activităților umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și/sau culturală, deseori cu o mare diversitate biologică. PARC ȘTIINȚIFIC ȘI TEHNOLOGIC - Parc de activități care reunește activitățile de învățământ superior, cercetare și dezvoltare - ca un spațiu fizic sau cibernetic gestionat de către specialiști al cărui scop principal constă în creșterea competitivității comunității căreia îi aparține (teritoriu sau zonă de influență) prin promovarea culturii calității și inovației în cadrul întreprinderilor sale și în cadrul instituțiilor bazate pe cunoaștere care îi sunt asociate. Pentru aceasta, un parc științific trebuie să stimuleze și să gestioneze transferul cunoștințelor și tehnologiilor între universități, instituțiile de cercetare și dezvoltare, întreprinderi și piață; să faciliteze crearea și creșterea noilor companii axate pe inovație prin intermediul incubatoarelor sau pepinierelor de întreprinderi și să ofere alte servicii cu valoare adăugată ridicat; totul, într-un cadru construit și amenajat de o înaltă calitate. PARCELARE - Acțiunea urbană prin care o suprafață de teren este divizată în loturi mai mici, destinate construirii sau altor tipuri de utilizare. De regulă este legată de realizarea unor locuințe individuale, de mică înălțime - Este o operațiune urbanistică bazată pe o documentație de urbanism, aprobată în condițiile legii, prin care un teren situat pe o singură parte a unui drum public și aflat în proprietatea unei singure persoane (fizice sau juridice) urmează a fi împărțit în mai multe parcele distincte. Parcelele rezultate sunt destinate unor construcții (de locuințe, social-culturale, cu funcțiuni economice, etc.) sau pot fi amenajate ca străzi, parcaje, spații plantate, lucrări edilitare de folosință comună. REPARCELAREA - Reprezintă acțiunea de unificare a două sau mai multor proprietăți ori porțiuni de proprietate cuprinse într-un perimetru determinat într-o documentație de urbanism, având drept scop o mai bună adecvare a parcelarului la utilizarea terenului, prin asigurarea utilităților comune, divizarea parcelarului în loturi construibile și redistribuirea acestora între proprietari. POLITICI URBANE - Reprezintă direcțiile de acțiune, formulate de Consiliul local pe baza programului electoral, privind modul de rezolvare a unor clase identificabile de probleme. Direcțiile de acțiune se realizează pe următoarele domenii: politica de terenuri, politica de locuințe, dezvoltarea economică, îmbunătățirea serviciilor publice, protecția mediului, revitalizarea urbană. POTENȚIAL ECONOMIC - Ansamblul resurselor naturale (valorificate, în curs de valorificare, identificate), materiale (productive și neproductive) și umane de care dispune un anumit teritoriu. POTENȚIAL TURISTIC - Ansamblu de elemente naturale (rezervații și monumente ale naturii, peisaje, lacuri, ape minerale etc.) și culturale (obiective de arhitectură, istorice, artistice, etnografice etc.), care prin valoarea lor atrag interesul turistic și, implicit, asigură posibilitatea de dezvoltare a activităților turistice. Revitalizarea economică, socială și culturală a zonelor rurale, prin valorificarea potențialului turistic, rezultă din promovarea zonei și dezvoltarea infrastructurii turistice, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii tehnice și a echipării edilitare a localităților. RELAȚII URBAN – RURAL - Totalitatea relațiilor care se stabilesc în cadrul sistemului de localități urbane și rurale pe linia locuirii, a procesului de producție agricolă, industrială etc. Cunoscând aceste relații, se pot determina fluxurile convergente și divergente de populație și bunuri între oraș și teritoriul său înconjurător, se pot stabili capacitățile mijloacelor de transport, ale serviciilor colective, ale echipărilor în sistem, se pot evita fenomenele de migrare masivă, respectiv de depopulare a unor zone rurale și de suprapopulare a orașelor. REZERVAȚII NATURALE - Rezervațiile științifice sunt acele arii naturale protejate al căror scop este protecția și conservarea unor habitate terestre și /sau acvatice, cuprinzând elemente reprezentative de interes științific sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de altă natură. SUBURBANIZARE - Proces de concentrare a populației și activităților în spațiul periurban al marilor orașe. TERITORIU EXTRAVILAN - Partea din unitatea administrativ-teritorială, cuprinsă în afara intravilanului, delimitată cadastral potrivit legii. TERITORIU INTRAVILAN - Totalitatea suprafețelor construite și amenajate ale localităților ce compun unitatea administrativ – teritorială de bază, delimitate prin planul urbanistic general și în cadrul cărora se poate autoriza execuția de construcții și amenajări. De regulă, intravilanul se compune din mai multe trupuri (sate sau localități suburbane componente). TERITORIU PERIURBAN - Suprafață în jurul municipiilor și orașelor, delimitată prin studii de specialitate, în cadrul căreia se creează relații în domeniul economic, al infrastructurii, deplasărilor pentru muncă, asigurări cu spații verzi și de agrement, asigurări cu produse agro – alimentare etc. URBANISM - Ansamblul regulilor care guvernează nașterea, dezvoltarea și amenajarea rațională a aglomerărilor urbane. - Activitate operațională, integratoare, normativă care are ca principal scop stimularea evoluției complexe a localităților, prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt, mediu și lung, care urmărește stabilirea direcțiilor dezvoltării spațiale a localităților urbane și rurale, în acord cu potențialul acestora și cu aspirațiile locuitorilor și care cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și distribuției echilibrate ale acestora în teritoriu; aplicarea obiectivelor are în vedere întreg teritoriul administrativ al orașelor și comunelor sau zone din acestea. UTILIZARE DURABILĂ - Folosirea resurselor regenerabile într-un mod și o rată care să nu conducă la declinul pe termen lung al acestora, menținând potențialul lor în acord cu necesitățile și aspirațiile prezente și viitoare. ZONARE - Împărțirea unui teritoriu în raport cu anumite elemente naturale caracteristice. - În cazul în care zonarea are la bază, pe lângă elementele naturale, unele considerente economice, sociale, tehnice, etc. se definește ca zonare funcțională. Zonarea funcțională aplicată teritoriului unei localități este sinonimă cu termenul zonificare. ZONĂ DE CONVERSIE INDUSTRIALĂ - Zonă industrială caracterizată prin rate înalte ale șomajului, diminuarea ritmului de creștere a populației etc., în care se încearcă o reorientare a producției în funcție de noile cerințe ale pieței. ZONĂ FUNCȚIONALĂ - Parte din teritoriul unei localități în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se determină funcțiunea dominantă existentă și viitoare. Zona funcțională poate rezulta din mai multe părți cu aceeași funcțiune dominantă (zona de locuit, zona activităților industriale, zona spațiilor verzi etc.). ZONĂ PERIURBANĂ - Reprezintă un areal situat în jurul aglomerațiilor (orașe + banlieuri), respectiv “franjurile” sau marginile aglomerației, dar fără să fie înglobate în urban. Este spațiul supus avansării frontului urban, un loc de contacte unde se inter-penetrează și se înfruntă lumea urbană și cea rurală, având drept consecințe transformări profunde în plan demografic, economic, social și cultural. El rezultă din deplasarea și diseminarea funcțiunilor urbane în spațiul rural și are drept trăsături dominante caracterul rezidențial relativ recent, pregnanța mișcărilor pendulare și caracterul de subansamblu al orașului. ZONĂ PROTEJATĂ - Suprafața delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. și în care, prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecție a acestora prin distanță, funcționalitate înălțime și volumetrie. ZONĂ SUBURBANĂ - Zonă situată în apropierea orașelor sau la limita spațială a acestora, care se caracterizează printr-un nivel de urbanizare mai redus față de standardele recunoscute și ai cărei locuitori au un mod de viață și comportament specifice. ZONĂ DE RISC NATURAL - Areale delimitate geografic, în interiorul cărora există un potențial de producere a unor fenomene naturale reactive, care pot afecta populația, activitățile umane, cadrul natural și cel construit și pot produce pagube și daune umane. Identificarea acestora se face pe bază de studii și cercetări specifice materializate în hărți de risc natural și adoptarea măsurilor care să reglementeze amenajarea și utilizarea terenurilor din aceste zone. BENEFICIAR, EXECUTANT, PRIMĂRIA COMUNA MIROSLAVA, S.C. BLOM ROMANIA S.R.L. Prin, COORDONATOR PROIECT, arh. urb. DOINA PETRESCU ELABORAT, urb. dpl. MIRCEA ATANASIU

II. PRESCRIPȚII SPECIFICE II.1 ZONA CENTRALĂ - C GENERALITĂȚI: CARACTERUL ZONEI Zona centrală este situată la intersecția a două axe principale de circulație ale localității, DJ248A și DC28 și reprezintă nucleul de instituții și servicii și de identitate al comunei urbane Miroslava. Această zonă este definită prin accesibilitatea ridicată, concentrarea de instituții publice de interes local, prezența elementelor cu valoare de patrimoniu și caracterul său mixt ce permite susținerea unei dezvoltări dinamice pe termen mediu și lung. Din punct de vedere morfologic și compozițional, zona centrală are o structură radială, având la bază axele rutiere enumerate anterior și trama stradală secundară dezvoltată organic. Zona centrală va fi dezvoltată în scopul de a defini un nucleu polarizator, un element de identitate pentru comunitatea locală, necesare pentru dezvoltarea durabilă a localității. Pentru imprimarea unui caracter unitar zonei centrale s-a impus o interdicție temporară de construire până la elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal, care, conform Regulamentului Local de Urbanism va detalia condițiile de construire pentru această subzonă funcțională. Pentru intervenții în spațiul public (mobilier urban, pavimente, vegetație, etc.), neincluse în acest regulament, se vor întocmi proiecte pe ansamblul subzonei centrale. Tipuri de subzone incluse în limita zonei centrale: C, CP, M1, M1P, V1P, V1a, IS1, A2, G2P. Prezența monumentelor clasate: “Casa Sturza” – IS-II-m-B-04204 și Biserica din lemn „Nașterea Maicii Domnului”, IS-II-m-B-04203 a generat o zonă ce poate fi formată drept element de identiate a comunei Miroslava. SECȚIUNEA I: UTILIZARE FUNCȚIONALĂ ZONA - C - ZONA C

Sunt admise următoarele utilizări: C+CP - instituții și servicii publice de interes local; - servicii de formare – informare; - biblioteci, mediateci; - poștă și telecomunicații; - edituri, centre media; - săli expoziționale, galerii de artă; - servicii profesionale, colective și personale, servicii specializate de comerț; - locuințe cu partiu special, având incluse spații pentru profesiuni liberale; C - sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor sau ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale; - servicii financiar-bancare și de asigurări; - servicii autonome avansate (manageriale, tehnice și profesionale); - mici unități productive manufacturiere și de depozitare mic-gros legate de funcționarea zonei centrale (în fondul construit tip hală existent în subzonele funcționale A2); - restaurante, cofetării, cafenele, baruri, restaurante; - activități asociative diverse; - centre de recreere și sport în spații acoperite și descoperite; CP - se mențin funcțiunile actuale sau este permisă conversia funcțională și reimplementarea funcțiunilor inițiale fără modificarea fondului construit protejat sau aflat în perimetrele de protecție a monumentelor clasate; - se admite imprimarea unui caracter distinct străzilor aflate în zona centrală și în zonele de protecție a monumentelor de arhitectură. Este recomandată imprimarea unui caracter pietonal, specific pentru articularea zonei centrale și a elementelor de identitate și polarizare – mici servicii și activități profesionale tradiționale;

Sunt admise cu condiționări următoarele utilizări: C - se permit clădiri cu funcțiuni care nu permit accesul liber al publicului cu condiția ca la nivelul parterului și a mezaninului frontului spre stradă să fie destinat unor spații accesibile locuitorilor – comerț, expoziții, restaurante, recreere, servicii profesionale și colective, etc.; - se admit la parterul clădirilor funcțiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu condiția ca acestea să nu reprezinte mai mult de 30% din frontul străzilor și să nu se grupeze mai mult de două astfel de clădiri; - se admite conversia în alte funcțiuni a locuințelor situate în clădiri existente cu condiția menținerii a unei ponderi a locuințelor de minim 30% din totalul ariei construite desfășurate; - se admit restaurante de orice tip care comercializează băuturi alcoolice, numai dacă sunt situate la o distanță de minim 100 m de instituțiile publice reprezentative, lăcașele de cult și instituțiile educaționale; - se mențin unitățile productive actuale cu condiția asigurării compatibilității funcționale și aspect cu zona centrală; - se mențin unitățile agro-zootehnice prezente, cu condiția conversiei profilului de activități existent pentru a elimina eventualele restricții de natură sanitară; CP - se admite conversia în alte funcțiuni a locuințelor situate în clădiri existente cu condiția menținerii a unei ponderi a locuințelor de minim 30% din totalul ariei construite desfășurate; - se admit restaurante de orice tip care comercializează băuturi alcoolice, numai dacă sunt situate la o distanță de minim 100 m de instituțiile publice reprezentative, lăcașele de cult, instituțiile educaționale și monumentele de arhitectură clasate și aceastea își desfășoară activitatea fără să modifice fondul construit existent; - sunt admise lucrări de restaurare și reabilitare a fondului construit cu condiția ca aceste operațiuni să se realizeze cu tehnici și materiale tradiționale sau materiale similare; C+CP - pentru parcelele care sunt în zonele de protecție a siturilor arheologice, sunt admise, până la cercetarea exhaustivă a perimetrului ce este delimitat ca sit arheologic și descărcarea sa de sarcină arheologică, numai activități agricole care afectează solul pe o adâncime de maxim 25 cm; de asemenea sunt admise amenajarea de circulații pietonale numai după identificarea unor trasee ce nu afectează siturile arheologice;

Se interzic următoarele utilizări: C+CP - activități care pot provoca degradarea clădirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zonă protejată; - activități productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat; - construcții provizorii de orice natură; - dispunerea pe fațade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile și a antenelor pentru telefonie mobilă; - cu excepția telecomunicațiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneți zăbreliți (tripozi uniți cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter tehnic; - dispunerea de panouri de afișaj pe plinurile fațadelor, desfigurând arhitectura clădirilor și deteriorând finisajul acestora; - depozitare en-gros; - depozitarea pentru vânzare a unor cantități mari de substanțe inflamabile sau toxice; - activități care utilizează pentru depozitare și producție terenul vizibil din circulațiile publice sau din instituțiile publice; - depozitări de materiale refolosibile; - platforme de precolectare a deșeurilor urbane; - lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spațiile publice și construcțiile de pe parcelele adiacente; - orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea și colectarea apelor meteorice. - construcțiile cu calcan vizibil construite în regim individual; - pentru parcelele care sunt în zonele de protecție a siturilor arheologice, sunt interzise orice fel de construcții și amenajări până la cercetarea exhaustivă a perimetrului ce este delimitat ca sit arheologic și descărcarea sa de sarcină arheologică; SECȚIUNEA II: CONDIȚII DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR.

DIMENSIUNI). C – în zonele cu parcelar constituit se va menține condiția generală de construibilitate a parcelelor, și anume: - în cazul clădirilor cu înălțimi sub P+2 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 150 mp și un front la stradă de minim 8,0 m pentru clădirile alcătuind fronturi continue și de minim 10,0 metri în cazul celor cuplate și izolate; parcelele sub 150 mp. pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; - în cazul clădirilor cu înălțimi peste P+2 niveluri se consideră construibile parcelele având minim 400 mp. și un front la stradă de minim 12,0 m pentru construcțiile înscrise între două calcane laterale și de minim 15,0 metri în cazul construcțiilor cuplate și izolate; parcelele sub 400 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze cu una dintre parcelele adiacente; – pe terenurile rămase libere în urma operațiunilor nefinalizate, se consideră construibile parcelele care vor fi comasate sau reparcelate pentru a se încadra în condițiile generale de construibilitate enunțate în Titlul I, Articolul I5 al prezentului Regulament de Urbanism; - în cazul construcțiilor publice dispuse izolat, terenul minim este de 1000 mp cu un front la stradă de minim 30.00 metri. CP – în zonele cu parcelar constituit se va menține condiția generală de construibilitate a parcelelor, și anume: - pentru toate tipurile de clădiri se consideră construibile parcelele având minim 4500 mp și un front la stradă de minim 30,0 m pentru clădirile amplasate în regim individual pe parcelă; - pe terenurile rămase libere în urma operațiunilor nefinalizate, se consideră construibile parcelele care vor fi comasate sau reparcelate pentru a se încadra în condițiile de construibilitate enunțate pentru subzona CP;

C Racordarea aliniamentelor la intersecțiile străzilor se va face printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea unghiului dintre aliniamente, având lungimea de 12,0 metri pe străzile de categoria I–a și a II-a și de 5,0 metri pe cele de categoria a III-a. În zonele constituite dispunerea clădirilor față de aliniament va respecta caracterul străzii existente, cu următoarele condiții: - clădirile care adăpostesc funcțiuni publice reprezentative se vor amplasa retrase de la aliniament la o distanță de minim 6.00 metri, cu condiția să nu lase vizibile calcane ale clădirilor situate pe limitele laterale ale parcelelor; - în raport cu caracterul străzilor existente clădirile pot fi dispuse pe aliniament sau pot fi retrase cu condiția să nu lase aparente calcane ale clădirilor învecinate; - construcțiile noi se vor retrage de aliniament la regimul de aliniere specific străzii pe care se situează; - pe terenurile libere care vor face obiectul P.U.Z. se recomandă dispunerea clădirilor cu regim de construire continuu pe aliniament, atât spre stradă cât și spre spațiile exclusiv pietonale stabilite prin planul urbanistic. CP - dispunerea clădirilor se va face efectua în funcție de caracterul zonei protejate; - regimul de aliniere se va studia și se va reglementa prin intermediului Planului Urbanistic Zonal ce va fi efectuat în perimetrul zonelor protejate;

ȘI POSTERIOARE ALE PARCELELOR. C - clădirile care adăpostesc funcțiuni publice reprezentative se pot amplasa izolat sau în regim continuu; - clădirile care adăpostesc funcțiuni de interes general și locuințe vor alcătui fronturi continue prin alipire de calcanele clădirilor învecinate dispuse pe limitele laterale ale parcelelor până la o distanță de maxim 20.00 metri de la aliniament; - în cazul în care parcela se învecinează cu o clădire care prezintă calcan pe una dintre limitele laterale ale parcelei, iar pe cealaltă latură se învecinează cu o clădire retrasă de limita laterală a parcelei și având pe fațada laterală ferestre ale unor încăperi care necesită lumina naturală, noua clădire se va alipi de calcanul existent, iar față de limita opusă se va retrage obligatoriu la o distanță egală cu jumătate din înălțime, dar nu mai puțin de 4.00 metri; - se interzice construirea pe limita laterală a parcelei dacă aceasta este și linia de separație față de o clădire publică dispusă izolat sau față de un lăcaș de cult; în acest caz se admite o retragere față de limitele parcelei egală cu jumătate din înălțimea la cornișe, dar nu mai puțin de 5,00 metri; - clădirile se vor retrage față de limita posterioară la o distanță de cel puțin jumătate din înălțimea clădirii măsurată la cornișe, dar nu mai puțin de 5.00 metri; - se interzice construirea pe limita posterioară a parcelei, cu excepția cazului în care există un calcan al unei clădiri principale, iar noua construcție se limitează la acoperirea acestuia. CP - dispunerea clădirilor față limitele laterale și posterioare se va efectua în funcție de caracterul zonei protejate; - regimul de amplasament față de limitele laterale și posterioare se va studia și se va reglementa prin intermediului Planului Urbanistic Zonal ce va fi efectuat în zonele indicate în cadrul zonelor protejate;

ACEEAȘI PARCELĂ. C+CP - clădirile vor respecta între ele distanțe egale cu jumătate din înălțimea la cornișe a celei mai înalte dintre ele; - distanța se poate reduce la 25% din înălțime, dar nu mai puțin de 6.00 metri numai în cazul în care fațadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activități ce necesită lumina naturală;

C+CP - parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.00 metri dintr-o circulație publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obținut prin una din proprietățile învecinate; - în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura la fiecare 30,00 metri de front câte un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj care să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; - în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spațiile publice a persoanelor handicapate sau cu dificultăți de deplasare. - autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există posibilități de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinației construcției; Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor, acestea vor fi dimensionate conform normelor pentru trafic greu. - în mod excepțional se poate autoriza executarea construcțiilor fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezentul regulament, cu avizul unității teritoriale de pompieri; - numărul și configurația acceselor prevăzute în prezentul regulament se determină conform anexei nr. 4 a HGR nr. 525/1996. - constructiile administrative cuprinse in anexa nr. 1 la HGR nr. 525/1996 la pct. 1.1.1- 1.1.10 ce pot fi amplasate în cadrul teritoriului comunei Miroslava vor fi prevăzute cu: - accese carosabile directe din străzi de categoria I si a II-a, după caz; - accese carosabile separate: acces oficial, acces pentru personal, acces pentru public, acces de serviciu, dupa cum urmeaza: - accesul carosabil oficial va fi prevazut pana la intrarea principala a cladirii; - accesele carosabile pentru personal si cel pentru public vor fi prevazute cu locurile de parcare aferente; - aleile carosabile de serviciu vor fi rezolvate fara a intersecta accesul oficial. - orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora. - în cazul constructiilor ce formeaza curți interioare, asigurarea accesului vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lațime minimă de 3 m și o înălțime de 3,5 m. Accesele și pasajele carosabile nu trebuie sa fie obstrucționate prin mobilier urban și trebuie să fie păstrate libere în permanență.

C+CP - staționarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulațiilor publice; - în cazul în care nu există spațiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra prin prezentarea formelor legale amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate la distanță de maxim 150 metri de obiectivul deservit; - pentru locuințe se va asigura 1 loc de parcare pentru 80 m2 suprafață locuibilă, asigurat pe parcela proprie; - pentru instituții publice și servicii se va asigura 1 loc deparcare pentru 60 m2 arie desfășurată; - pentru instituțiile deschise publicului (spații de expoziție, muzee, săli de spectacole, biblioteci, etc.) se va asigura 1 loc de parcare pentru fiecare 30 de persoane din capacitatea totală a acestor instituții (exemplu: pentru o capacitate totală de 210 persoane a unei săli de expoziție se vor asigura 7 locuri de parcare);

C - înălțimea maximă admisibilă este egală cu distanța dintre aliniamente; pot fi adăugate suplimentar unul sau două niveluri în funcție de volumetria caracteristică străzii, cu condiția retragerii acestora în limitele unui arc de cerc cu raza de 4.0 metri continuat cu tangenta sa la 45 grade; Lățimea străzii între aliniamente(metri) / profile standard actuale Înălțimea maximă admisă (metri) Număr niveluri convenționale (3.0 metri) Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri și tangenta la 45 o la acesta (B) în planul fațadei la clădirile de colț pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A) 9,01 – 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III) 11 P+2 +M (A) - 1 nivel; (B) - 1 nivel 11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III) 13 P+3+M (A) - 1 nivel ; (B) - 1 nivel *) în toate cazurile în care construcțiile au acoperiș cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea. - în cazul racordării între străzi cu lățimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălțime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 25,0 metri; CP - înălțimea maximă admisibilă este egală cea existentă; Lățimea străzii între aliniamente(metri) / profile standard actuale Înălțimea maximă admisă (metri) Număr niveluri convenționale* * (3.0 metri) Număr niveluri suplimentare admise *): (A) retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri și tangenta la 45 o la acesta (B) în planul fațadei la clădirile de colț pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase (A) 9,01 – 11,00 Carosabil - 7 m. + trotuare 2x1,5 m. =10 metri (categoria III) 11 P+2 +M (A) - nici; (B) - 1 nivel 11,01 – 13,00 Carosabil 7 m. + trotuare 2x 3 metri =13 metri (categoria III) 13 P+2+M (B) - nici ; (B) - 1 nivel *) în toate cazurile în care construcțiile au acoperiș cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea. **) în cazul în care construcțiile au destinația de lăcaș de cult, este admisă creșterea înălțimii nivelului condițional și reprezentarea acestuia sub forma unor accente volumetrice sau elemente compoziționale specifice cultului (turnuri, clopotnițe, foișoare etc.). - în cazul racordării între străzi cu lățimi diferite, cu clădiri având regim diferit de înălțime, se va prelungi regimul cel mai înalt spre strada secundară pe o lungime de 25,0 metri;

C+CP - aspectul clădirilor va ține seama de caracterul specific al zonei și de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relații de co-vizibilitate; - construcțiile trebuie să contribuie la armonia mediului lor, prin proporții corecte ale volumului și elementelor lor, prin calitatea materialelor utilizate și prin alegerea culorilor folosite pentru înfrumusețarea lor; - se va asigura o tratare similară a tuturor fațadelor aceleiași clădiri; - se va acorda atenție modului de tratare a acoperișurilor sau teraselor; - se interzice afectarea aspectului arhitectural al clădirilor prin dispunerea neadecvată a reclamelor pe plinurile fațadelor, parapete, balcoane etc. - cu excepția construcțiilor și instalațiilor necesare serviciilor publice sau de interes colectiv și a lucrărilor tehnice necesare funcționării serviciilor publice sau de interes colectiv, acoperirea cu țiglă de culoare maro, grena, brun-roșcată este obligatorie; acoperișurile pot fi realizate în sistem mixt, în pantă și în terasă cu condiția de a se utiliza acoperirea cu țiglă; sunt interzise soluții de acoperire ce imită țigla, tip țiglă metalică; - pentru clădirile care ating înălțimea maximă admisă prin prezentul regulament, este obligatorie retragerea cu minim 2 m a ultimului nivel pe toate fațadele, cu excepția fațadelor comune cu alte construcții; - panta maximă admisă pentru acoperișuri este de 45%; - aparatele de aer condiționat, de ventilație, antenele de televizor precum și antenele parabolice aparente aplicate pe fațadă sunt interzise; - nu sunt admise culorile stridente pentru finisajele exterioare ale clădirilor (roz, roșu, mov, portocaliu, galben, verde crud, turcoaz, bleu, violet, kaki, vernil, cyclam și tonuri intermediare ale acestor culori ); - nu sunt admise goluri în fațade care nu respectă tipologia prezentă în vecinătate; - nu sunt admise soluții de învelire care promovează accente verticale nejustificate tip minaretă, turn, etc.; - nu se admis un raport plin-gol al fațadelor mai mare decat cel prezent în vecinătatea construcției; - nu sunt admise intervenții de orice natură pe fondul construit existent care sunt incompatibile cu actualul regulament; - următoarele materiale sunt strict interzise: PVC, tablă, plăci din azbociment. CP - pentru orice tip de intervenție asupra fondului construit și a amenajărilor în țesut protejat se va ține seama de caracterul morfologic specific al zonei și de arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relații de co-vizibilitate; - orice tip de intervenție se va realiza utilizând materiale și tehnici tradiționale specifice; - elementele constructive, caracteristicile volumetrice și detaliile de finisaj ale construcțiilor tradiționale vor fi utilizate pentru operațiunile de construire și reabilitare executate în interiorul zonelor protejate;

C+CP - toate clădirile vor fi racordate la rețelele tehnico-edilitare publice; - în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obține avizul autorității competente care administrează resursele de apă; - dată fiind intensitatea circulației pietonale, racordarea burlanelor la canalizarea pluvială este obligatoriu să fie făcută pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheții; - este interzisă deversarea apelor meteorice pe domeniul public sau pe proprietățile învecinate; - se va asigura în mod special captarea și evacuarea rapidă apelor meteorice în rețeaua de canalizare; - se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulațiile publice și dispunerea vizibilă a cablurilor CATV; - cu excepția telecomunicațiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneți zăbreliți (tripozi uniți cu grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale. - asigurarea racordării la echipamentul public edilitar se va face pe cât posibil astfel încât rețelele și a instalațiile să nu afecteze percepția spațiului public; - toate rețelele edilitare vor fi îngropate, excepție făcând rețelele care au cerințe tehnice ce nu permit acest lucru;

C - spațiile neconstruite și neocupate de accese și trotuare de gardă vor fi înierbate și plantate cu un arbore la fiecare 40 mp; - se recomandă ca, pentru îmbunătățirea microclimatului și pentru protecția construcției, să se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese, circulații pietonale, terase; - se recomandă înverzirea teraselor necirculabile ale clădirilor în proporție de 70 %. - parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare și vor fi înconjurate cu un gard viu de minim 1,20 metri înălțime. - se va asigura un procent de spații verzi de minim 30% pe fiecare parcelă; CP - conformarea spațiilor verzi și plantate se va realiza prin intermediului Planului Urbanistic Zonal impus pentru realizare în zonele protejate;

C+CP - gardurile spre stradă ale clădirilor retrase de la aliniament vor fi transparente, vor avea înălțimea de 2,00 metri, vor avea un soclu opac de circa 0.60 metri și vor putea fi dublate de gard viu; gardurile dintre proprietăți vor fi opace, transparente dublate cu gard viu sau exclusiv gard viu și vor avea înălțimea maximă de 2,20 metri; - marcarea limitei proprietății în cazul parterelor cu funcțiuni accesibile publicului retrase de la aliniament se poate face prin pavaje decorative, parapete, jardiniere, etc.; SECȚIUNEA III: POSIBILITĂȚI MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI.

C Pentru construcții cu regim maxim de înălțime P+2+M*: POTmaxim= 50% Pentru construcții cu regim maxim de înălțime P+3+M*: POTmaxim= 60% *vezi Secțiunea II, Articolul 10 – Înălțimea maximă admisibilă a construcțiilor CP Pentru construcții cu regim maxim de înălțime P+2+M*: POTmaxim= 20% *vezi Secțiunea II, Articolul 10 – Înălțimea maximă admisibilă a construcțiilor

C Pentru construcții cu regim maxim de înălțime P+2+M*: CUTmaxim= 1.8 Pentru construcții cu regim maxim de înălțime P+3+M*: CUTmaxim= 3.0 *vezi Secțiunea II, Articolul 10 – Înălțimea maximă admisibilă a construcțiilor CP Pentru construcții cu regim maxim de înălțime P+2+M*: CUTmaxim= 0.80 *vezi Secțiunea II, Articolul 10 – Înălțimea maximă admisibilă a construcțiilor NOTĂ: 1. ESTE INTERZISĂ MODIFICAREA INDICATORILOR URBANISTICI (POT, CUT, REGIM MAXIM DE ÎNALȚIME) PRIN P.U.Z. ÎN PERIMETRELE MARCATE PE PLANUL DE PROPUNERI ȘI REGLEMENTĂRI URBANISTICE CA ZONE CU INTERDICȚIE TEMPORARĂ DE CONSTRUIRE. 2. P.U.Z.-urile CE VOR FI REALIZATE ÎN ZONELE MARCATE PE PLANUL DE PROPUNERI ȘI REGLEMENTĂRI URBANISTICE CA ZONE CU INTERDICȚIE TEMPORARĂ DE CONSTRUIRE VOR AVEA CA OBIECT APLICAREA R.L.U. ȘI P.U.G ÎN ZONELE RESPECTIVE, CONSIDERATE ÎN PREZENT NECONFORME.